România oferă un model de convieţuire etnică de la care Europa are ce învăţa. Peninsula celor opt biserici
0Minorităţile naţionale au o zi dedicată lor prin lege - 18 decembrie. Dobrogea este locul unde oamenii, indiferent de etnie, trăiesc împreună în linişte şi pace.
18 decembrie este Ziua Minorităţilor Naţionale din România, statornicită ca sărbătoare naţională prin Legea 247/2017.
Dobrogea, pământul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, este dovada vie a convieţuirii între oameni de etnii diferite. Dobrogea este un conglomerat etnic, în care trăiesc laolaltă români, aromâni, bulgari, turci, tătari, evrei, greci, armeni, ruşi, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi, unguri etc.
Fiecare etnie şi-a pus amprenta asupra acestui loc prin construcţii tradiţionale, biserici, locuinţe, obiecte de artă, opere literare, gastronomie. Iar reprezentanţi ai minorităţilor dobrogene s-au remarcat în diverse alte domenii cum ar fi: medicină, ştiinţe, inginerie şi altele.
„Populaţia Dobrogei este un adevărat mozaic de rase şi de neamuri, un muzeu etnografic viu. Drumul Mării i-a dăruit actuala populaţie negustorească de greci şi Armeni; pe drumul stepelor nordice a sosit minoritatea tătărească, a găgăuzilor-cumani amestecaţi apoi cu greci şi cea ucraino-lipovenească; drumul meridional, balcanic, i-a complicat aspectul cu minoritatea turcească; iar drumurile de râuri dacice i-au dăruit populaţia românească”, spunea Constantin Brătescu, considerat drept „geograful” Dobrogei.
Peninsula celor opt biserici
Exemplul cel mai bun de convieţuire etnică în Dobrogea este zona Peninsulară a oraşului Constanţa. Aici, pe o rază de câteva sute de metri avem nu mai puţin de opt biserici, un adevărat octogon confesional şi un exemplu de trăire ecumenică.
Cel mai vechi lăcaş de cult este Geamia Hunkiar. Datează din anul 1869 şi a fost ctitorită de sultanul Abdül-Aziz (care a domnit în anii 1861-1876), al 32-lea conducător al Imperiului Otoman. Geamia este fãcutã din piatră cioplită de meşterii turci, iar zidurile au o grosime de 85 centimetri.
Biserica greacă „Metamorphosis” (foto jos) este cel mai vechi locaş creştin din această zonă. Prima Liturghie a fost oficiată în bisericuţa ridicată iniţial din lemn în Săptămâna Mare din anul 1862. Peste drum de ea, grecii au construit o biserică din marmură albă adusă din Grecia.
Biserica armeană Sfânta Maria funcţionează într-o clădire edificată în 1880, fosta şcoală armenească, pe strada Callatis nr. 1. Armenii spun că prima lor biserică, din lemn, care a fost distrusă de un incendiu, era construită în anul 1740.
Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel (foto jos) a fost construită după planurile lui Ion Mincu. Piatra fundamentală a fost pusă la 4 septembrie 1883. În ziua de 3 august 1941, biserica a fost avariată de bombardamentul aerian, fiind distrusă partea de est a clădirii precum şi catapeteasma din interior lucrată în icoane emailate.
Biserica bulgară a fost ridicată după 1900 de comunitatea bulgară, având în curte și o școală bulgară funcţională până în anii 1940. Are hramul Sfântul Nicolae.
Moscheea Carol I (foto jos) a fost reconstruită în anul 1910 la ordinul Regelui Carol, pe locul unei mai vechi geamii, Mahumudie, ce fusese ctitoritã în anul 1823 şi purta numele sultanului Mahmud (1808-1839). Inaugurarea a avut loc într-o zi de vineri, 31 mai 1913. Solemnitatea a avut loc în prezenţa cuplul regal, Regele Carol I şi Regina Elisabeta.
În Constanţa exista o capelă catolică ridicată în anul 1885, pe locul căreia se află Biserica romano-catolică Sfântul Anton de Padova, ce a fost zidită în anii 1935-1937.
Sinagoga aşkenază (foto jos) de pe strada C.A.Rosetti a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii conduse de Pincu Şapira. A fost închisă din cauza stadiului avansat de degradare în care se află.
Vă recomandăm să citiţi şi:
VIDEO Unic din Dobrogea: lăcaşurile de cult care poartă nume din alte religii