România accelerează tranzitul cerealelor din Ucraina prin porturile sale de la 2 la 4 milioane de tone pe lună

Înalți reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii, ai Uniunii Europene, Republicii Moldova şi ai României s-au reunit la Constanța, pentru a discuta despre rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina, la inițiativa Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti.

Oficialii spun că prin faptul că Rusia nu a reînnoit acordul privit tranzitul de cereale pe Marea Neagră a tăiat pur și simplu sursă de hrană a multor țări din Europa dar și din Africa. Așa că acum o mare responsabilitate revine românilor, pentru că mare parte din cerealele Ucrainei tranzitează porturile noastre, pentru a merge la export. Totuși există în continuare dificultăți de infrastructură. Se fac, în continuare, lucrări de modernizare ale porturilor Galați și Constanța, însă acestea sunt de durata.  

Nu există nici prea multe barje disponibile pentru transportul fluvial al grânelor pe Dunăre, iar trenurile ce aduc cereale în portul Constanța așteaptă zile întregi la transbordarea mărfurilor în nave de transport maritim. Acum autoritățile își întorc privirea spre Dunăre iar ministerul transporturilor o vrea să se poată naviga zi și noapte, 24 de ore din 24.   

Reprezentanții celor trei țări sunt de acord că trebuie accelerate exporturile de cereale din Ucraina, în contextul atacurilor rusești cu drone asupra  porturilor ucrainene de la Reni şi Ismail.

“În luna august s-au tranzitat prin România în jur de 2.5 milioane de tone de grâne. Nivelul la care ne dorim să ajungem în lunile următoare este de 4 milioane de tone și este posibil să facem acest lucru” a declarat  Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor. 

Canalul Sulina este singură cale navigabilă viabilă pentru aceste transporturi şi de aceea este important că autoritățile navale să optimizeze capacitatea acestei rute. Mai multe nave pe Dunărea maritimă înseamnă mai mulți piloți care să le ghideze și mai multe ambarcațiuni. Sorin Grindeanu spune însă că s-a reușit deja creșterea numărului de piloți, de la 54 la 64, zece fiind preluați de la Ministerul Apărării Naționale. 

Vicepremierul Ucrainei, prezent la întâlnire, a mulțumit pentru ajutor și a dat asigurări fermierilor români, care amenință cu proteste în zilele următoare, că această creștere a capacității de operare nu îi va afecta. 

"Ce e de făcut  că să mărim cooperarea noastră economică ? Înainte de toate, eliminarea timpilor foarte mari de așteptare pentru navele maritime care tranzitează canalul Sulina, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămâna", a declarat Oleksandr Kubrakov - vicepremierul Ucrainei

Cantități mult mai mari de grâne sunt așteptate să sosească pe toate rutele de transport românești: terestre, pe calea ferată, dar şi navale pentru menținerea unui flux continuu pentru exporturile şi importurile din Ucraina. Investițiile României în infrastructură de transport, majoritatea cu fonduri europene, sunt importante şi pentru legăturile țării noastre cu Republica Moldova şi Ucraina în anii viitori, în perioada de după conflict, când va avea loc şi reconstrucţia țării vecine.

“Acest lucru înseamnă să construim mai multe poduri , să îmbunătățim infrastructura de cale ferată, să facem investiții în porturile noastre, dacă vorbim de Moldova putem extinde capacitățile din Portul de la Giurgiulești, de asemenea implicat în tranzitul cerealelor din Ucraina", a declarat Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii din Moldova. 

Și reprezentantul Comisiei Europene apreciază că traficul pe Dunăre este o soluție viabilă în acest moment. 

“Avem o ruta alternativă viabilă, prin Marea Neagră. De când Acordul Cerealelor a picat, ne bazăm tot mai mult pe rutele reprezentate de Dunăre, Marea Neagră și porturile moldovenești" a declarat Magda Kopczynska, director în Comisia Europeană

"Constanța este al șaselea port din Marea Neagră pe care-l vizitez. E impresionant și minunat să văd capabilitățile suplimentare care vor fi oferite de-acum înainte că să ajutăm Ucraina să exporte mai mult", a afirmat Jim O'Brien - U.S. Sanctions Coordinator. 

Porturile din România au devenit un important punct de tranzit după ce Rusia nu a reînoit acordul cerealelor din Marea Neagră. Acordul permitea exportul cerealelor, cu nave de transport maritim care trebuiau să navigheze prin Marea Neagră de-a lungul unui coridor umanitar spre Istanbul. Navele erau inspectate într-o bază a marinei turce de o echipă specială compusă din experţi ruşi, turci, ucraineni şi ai Națiunilor Unite.