Raţia unui om în timpul Primului Război Mondial: 250 de grame de pâine pe zi şi 300 de grame de sare pe lună

La sfârşitul Primului Război Mondial, autorităţile din Constanţa au luat decizia de a da localnicilor pâine şi sare pe cartelă.

Dacă pe front se murea de la împuşcătura puştii şi de la explozia grenadei, în spatele frontului oamenii piereau de inaniţie. În Franţa, în 1917, un decret interzicea vânzarea de pâine proaspătă şi impunea amestecarea grâului cu porumb, orz, ovăz şi bob. 

Nici în România situaţia nu era diferită. La Constanţa, primăria a decis ca pâinea să se dea pe cartelă. Un astfel de document s-a păstrat la Arhivele Naţionale – filiala Constanţa şi a fost expus publicului, alături de alte sute de dovezi din timpul războiului, la Biblioteca Judeţeană I.N. Roman din Constanţa. 

Documentul a fost eliberat în anul 1918 şi stipula faptul că unei persoane i se cuvin 250 de grame de pâine sau mălai pe zi şi 300 grame sare pe lună. „Cartela nu poate fi transmisă altor persoane, iar încercarea de a se sevi de o astfel de cartelă va fi aspru pedepsită“. 

Carne se mânca doar trei zile pe săptămână

Criza alimentelor se manifesta şi în 1919. Nu doar pâinea era drămuită. În 1919, primarul comunei Constanţa, G. Grigoriu, a emis o ordonanţă în care spune că, începând din data de 25 ianuarie, era „cu desăvârşie oprit a se mai pegăti mâncăruri cu carne decât în zilele de marţi, joi şi duminică, adică de trei ori pe săptămână.

Tăierea vitelor se va face în zilele de luni, miercuri şi sâmbătă, iar restauratorii vor lua carnea de la anumiţi măcelari în cantitate anume fixată în proporţia numărului de consumatori ce au în birturile lor. Măcelarii nu vor elibera carne a restarante decât în baza bonurilor ce fiecare restaurator va obţine de la Primărie. 

Restauratorul care va pregăti şi va pune în consumaţie mâncări cu carne în zilele celelalte va fi da în judecată, i se va confisca mâncările, iar în caz de recidivă i se va închide restaurantul.

Administaţia Comunală este silită a lua aspre măsuri înrucât carne nu se mai taie cu săptămânile la abator, vitele se taie clandestin fără a mai fi observate de medicul veterinar, iar populaţiunea nu poate la carne nici măcar o dată pe săptămână“, se încheie ordonanţa emisă de primarul din Constanţa. 

Oraşul a suferit mult în cursul participării României la Primul Război Mondial. Multe clădiri de valoare istorică au fost distruse de către forţele germane şi bulgare. 

Dobrogea în Primul Război Mondial. Trupele germane intră în Constanţa