„Radio Vacanţa“, primul post liber de la mare. Unde a emis pentru prima dată
0Vacanţele de altădată de pe litoralul românesc începeam cu „Aici, Radio Vacanţa“, mica oază de libertate, unde se difuza muzică străină, iar ştirile se auzeau în cinci limbi.
Primul sediu al postului Radio Vacanţa a fost în Vila 27 din staţiunea Mamaia. Doina Caramzulescu, care a fost printre primii crainici şi realizatori care au deschis postul de radio, care emite din anul 1967, îşi aminteşte de acele începuturi:
„Am avut o vară liberă. Eram la Radio Vacanţa veche, aşa cum obişnuiam noi să-i spunem, în celebra vilă 27, de lângă Hotel Albatros.“ Era o construcţie mică şi nu încăpeau cu toţii în ea. Cei de la Limbi străine lucrau în garaj, întrucât în vilă erau două studiouri de transmisie şi înregistrări“.
Vila 27 Maimaia, primul sediu al postlui radio Vacanţa Colecţie Erol Memet
În anul 1977, s-a schimbat şi sediul Radio Vacanţa şi postul de radio a emis de la Vila 1 Mamaia, unde în prezent funcţionează Radio Constanţa, post ai cărui redactori se ocupă şi de Radio Vacanţa.
Anii ’70 au fost anii libertăţii la Radio Vacanţa. Se făceau emisiuni în direct, se difuza muzică bună, mai ales străină, inclusiv muzică de operă şi de operetă. Paul Grigoriu a venit cu ideea să se realizeze emisiuni de duminică, lucru care s-a şi întâmplat mult timp, producători fiind el în tandem cu Doina Caramzulescu. Au urmat emisiunile muzicale la cerere.
Vila 1 Mamaia Arhivă personală Doina Caramzulescu
Era o libertate totală. Crainica îşi aduce aminte că într-o zi, în timp ce făcea plajă pe terasa postului de radio, a auzit piesa „I have a dream“. Repede, spune ea, şi-a tras o rochie pe ea şi a coborât în emisie şi a întrebat ce melodie este aceasta. „Era superbă. Mi s-a zis că o cântă ABBA. Eu plecam două săptămâni şi i-am zis colegei mele să o difuzeze de câte ori poate pe post. I-am zis: «Fă-o şlagăr». Când m-am întors, era şlagăr. Melodia formaţiei ABBA şi «Gara mică» a lui Dumitru Lupu au fost cele mai difuzate melodii la Radio Vacanţa“, spune Doina Caramzulescu.
Fiecare realizator al postului făcea rost de benzile audio pe care erau înregistrate melodiile străine. „Colegii veneau cu ele de la Bucureşti, de la redacţia de muzică uşoară. Totul era de contrabandă. Fiecare se descurca aşa cum putea“, spune ea. O parte dintre ei, puţini ce-i drept, le primeau chiar de la Ambasada Americană.