Primul prefect al provinciei: „Constanţa era un târg mic şi nespălat, ruinat, dar lumea era mai bună decât noi“

Primul prefect al Constanţei după realipirea provinciei la România a descris ţinutul dintre Dunăre şi Mare ca fiind un „târg mic şi nespălat“, iar „judeţul un câmp de hoţi de cai“.„Oraşul avea o poziţie minunată pentru un mare port, iar judeţul avea pământ bun pentru vrednicia românească“.

După revenirea Dobrogei la România, după Războiul de Independenţă, prefect al judeţului a fost numit Remus N. Opreanu, procurorul general al Curţii de Apel din Bucureşti. „Un bătrân de statură mijlocie, brun şi vibrant de vioiciune, cu vorba fermă, expresia unui suflet puternic şi unui caracter de bronz. În societatea în care l-am cunoscut el era cel mai înalt magistrat la Casaţie, eu cel mai mic - supleant la tribunal. M-am apropiat de el cu tot avântul meu tineresc pentru cariera ce îmbrăţişasem şi el m-a aprobat şi încurajat povestindu-mi faptele mari la care luase parte. Prefectura Constanţei şi activitatea sa din acel timp era ceva cu care se mândrea“, au povestit cei care l-au cunoscut în volumul „Dobrogea - Cincizeci de ani de vieaţă românească“, publicaţie tipărită cu prilejul semicentenarului reanexării Dobrogei. 

«Ce-am văzut, ce-am simţit şi ce-am învăţat atunci, povestea el, mi-a deschis un orizont imens pentru viitorul României. Mi se părea că sbor când am pus piciorul pe ţărmul Mării Negre cu administraţia mea, cu Justiţia noastră. Constanţa era un târg mic şi nespălat, ruinat; judeţul câmp de hoţi de cai... şi totuş, pe deasupra acestor elemente, pe care le găseam susceptibile de îndreptare, am întrezărit viitorul 1-am arătat tuturor...

Oraşul avea o poziţie minunată pentru un mare port, iar judeţul avea pământ bun pentru vrednicia românească. Dincolo de brigandajul hoţilor de vite şi de murdăria târgului oriental era marea albastră, lumea era mai bună decât noi... Atunci am întrevăzut puterea noastră maritimă, care se va ridica valorificând munca naţională şi am spus ce-am întrevăzut. Am avut ocazia s-o spun şi ca senator în iunie 1886. Mi se datoreşte, aşa cum este, o carte din Codul Comercial, cea despre comerciul maritim. Am fost pentru cea mai largă şi modernă legiuire şi nu streină nouă, — codul italian reprezintă foarte multe uzuri din Mediterana şi Marea Neagră, uzuri pe care străbunii noştri le-au practicat în legăturile lor cu Genovezii şi Veneţienii».

În cinstea primului prefect al Constanţei, o stradă din centrul vechi al oraşului îi poartă numele. De asemenea, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 7 din Constanţa se numeşte, de la 28 noiembrie 2006, Şcoala Gimnazială „Remus Opreanu”.

Vă mai recomandăm:

Cum arăta Dobrogea după patru secole de stăpânire otomană: sărăcie cruntă şi dezolare. „Existau oareşicare începuturi de drumuri“

Frământările României la 1878, înainte de preluarea Dobrogei în stăpânire

Cum a trăit Carol I zilele de dinaintea luării în stăpânire a Dobrogei. Monarhul a trecut Dunărea doar când armata a dat undă verde

Prima vizită în Dobrogea a prinţului Carol. Domnitorul a aşteptat un an până să intre în teritoriul câştigat la Războiul de Independenţă din 1877-1878