Primăriile au rămas în aer cu eolienele. Legea care i-a băgat în faliment, reparată printr-un proiect de compensare

Zeci de primării din țară sunt amenințate cu falimentul pentru că au pierdut definitiv o serie de procese intentate de companiile care au parcuri de eoliene pe teritoriul acestora. Un proiect legislativ vine în sprijinul administrațiilor locale.

În perioada 2014-2019, primăriile au încasat, conform dispozițiilor legale, impozit pe clădiri pentru turnurile de susținere a eolienelor. „Turnul de susţinere al turbinelor eoliene se încadrează în categoria clădirilor aşa cum sunt acestea definite la articolul 249 alin. (5) din Legea. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în Decizia Comisiei Fiscale.

Doar că, sesizate de companiile de eoliene, instanțele au constatat că aceste turnuri nu sunt construcții și au obligat primăriile să restituie zeci de milioane de lei. „Nu orice construcție reprezintă o clădire în sens fiscal, elementele de bază ale unei clădiri în sens fiscal sunt pereții, acoperișul şi încăperile ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse etc. Ori, rezultă că turbina eoliană este un echipament complex care transformă energia cinetică a vântului în energie electrică”, spun judecătorii. 

Ca urmare, obligate de instanțe, zeci de milioane de lei ar trebui să restituie acum primăriile din Dobrogea, dar și din alte județe ale țării, firmelor cu parcuri eoliene. La sumele de bază se adaugă dobânzi și penalități. 

Problema este și că acei bani încasați în perioada menționată, conform Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice, au fost investiți în asfaltări, reabilitări de clădiri publice, rețele de canalizare și apă și altele în localitățile respective - care acum trebuie să dea banii înapoi. Asta ar însemna falimentul comunităților locale. 

Proiect de salvare a primăriilor

Un grup de parlamentari PSD și PNL din județele Constanța și Tulcea (Dobrogea fiind parcul eolian al României) au depus un proiect de modificare a Codului de Procedură Fiscală, astfel încât, la cererea operatorului economic în cauză (în speță, firma de eoliene), banii datorați de el bugetului de stat (nu local) să meargă spre compensarea datoriilor căpătate de primării către operator, prin sentințe definitive ale instanței. 

Statul ar degreva astfel primăriile de plata acelor datorii, preluând creanțele către operatorul economic și mergând pe soluția de compensare financiară cu acesta.

Astfel, în lege s-ar introduce un articol intitulat „Reguli speciale de stingerea creanțelor fără plată” (art. 166, indice 1) care să permită compensarea creanțelor fiscale față de bugetele locale, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, cu obligațiile contribuabilului restante, curente sau viitoare către bugetul de stat, fără compensare între bugete. 

„Am discutat cu primarii din Constanța și mi-au spus că riscă să dea faliment dacă vor fi executați silit. Se blochează conturile primăriilor și toată activitatea, dacă aceste firme execută sentințele. De aceea am venit cu proiectul care repară o eroare pe care statul român a făcut-o”, explică Horia Țuțuianu, unul dintre deputații inițiatori.

Proiectul a trecut de Senat și urmează să fie discutat în plenul Camerei deputaților, for decizional.

Primarii: „Punem lacătul pe ușă“

În județul Constanța, spre exemplu, peste 10 milioane de lei ar trebuie să restituie comuna Fântânele, aproape trei milioane de lei comuna Pantelimon sau aproximativ zece milioane de lei comuna Grădina, bani pe care aceste primării nu au de unde să-i restituie.

„Punem lacătul pe primărie. Statul ne-a obligat să încasăm acele impozite, iar acum este datoria statului să găsească o soluție. Nu suntem noi vinovați pentru această situație”, spune, pe drept cuvânt, primarul Costel Armășescu de la Pantelimon.

„Eram obligați să încasăm acei bani. Acum am intra în faliment dacă trebuie să-i restituim. De unde să le dăm noi banii? Bugetul nostru anual este de 3-400.000 de euro și avem de restituit aproximativ două milioane de euro. De unde să le dai banii? Chiar dacă ne-ar și eșalona, ar fi foarte greu”, afirmă Gabriela Iacobici, primărița comunei Grădina.

Gheorghe Manta, primarul comunei Chirnogeni, este îngrijorat că trebuie să returneze trei milioane de lei, conform sentințelor definitive, iar compania de eoliene care a câștigat procesul definitiv a început să transmită somații. „Dacă avem să returnăm trei milioane de lei, iar bugetul comunei este de două milioane, de unde să dăm banii aceia înapoi? Punem lacăt, închidem și plecăm acasă”, este concluzia edilului.

Adrian Roșu, primarul din Fântânele, explică faptul că cele mai multe investiții în mica sa comună s-au făcut cu „banii de la eoliene”, încasați conform legii. „Dacă s-a făcut o greșeală, a fost greșeala statului. Au dat o decizie de impozitare și noi am respectat-o”, conchide acesta.

Edilii speră ca propunerea legislativă să treacă de Camera Deputaților și să intre în vigoare cât mai repede, astfel încât bugetele locale să nu fie executate silit de companiile care au câștigat procesele definitiv.