Povestea fascinantă a Gloriei, prima platformă românească de foraj marin
0Povestea platformei Gloria a început la în anul 1976, la o distanţă de 72 mile marine în largul Mării Negre.
În 1972, România a început construirea primei platforme de foraj marin, intitulată Gloria, în Șantierul Naval Galați, după o licență americană.
Patru ani mai târziu, platforma a fost transportată în larg, pe structura Ovidiu, unde a ajuns în data de 21 august 1976.
Ovidiu era una dintre cele aproximativ 16 structuri geologice potențiale cu acumulări de hidrocarburi, după cum notează inginerul Ion Vlad, la vremea respectivă șef proiect Terminal Midia și Amenajare platforma Gloria.
În perioada 1976-1986, Gloria a funcţionat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri.
În perioada 1987-1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producţie pentru primul zăcământ offshore pus în producţie în România – Lebăda Est.
Începând din 1998, platforma Gloria s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de ţărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime şi a fost folosită ca platformă de producţie.
Producţia sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto şi cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuinţe.
În anul 2019, Petrom a finalizat procesul de aducere la ţărm a platformei autoridicătoare Gloria, din zona de producţie a Mării Negre în care era amplasată, potrivit unui comunicat al companiei petroliere
„Se marchează astfel sfârşitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj şi producţie în apele româneşti ale Mării Negre şi prima operaţiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria şi-a adus din plin contribuţia la asigurarea necesarului de energie al României. Vom opera în continuare celelalte şase platforme marine de producţie, care asigură peste 16% din producţia Grupului”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom.