Povestea celui mai bogat român din Dobrogea, în anii 1900. Ce s-a ales de uriaşa avere a moşierului Pariano de la Hasancea, un geniu al agriculturii

Dacă în anii 1900 ar fi existat un Top 300 al celor mai bogaţi români, un reprezentant al Dobrogei s-ar fi clasat în elita financiară a ţării. Grecul Constantin Pariano a întemeiat prima fermă din Dobrogea pe moşia sa de la Hasancea (actualul Valu lui Traian).

Constantin Pariano a fost patriarhul agriculturii dobrogene, cel care a întemeiat prima fermă pe moşia sa de la Hasancea - actualul Valu lui Traian.

Cu familia provenită din insula Paros din Grecia, fermierul specializat în silvicultură şi agronomie la şcoli din străinătate a sosit în Dobrogea după 1878, o dată cu alipirea acesteia la patria-mamă. Pariano s-a aşezat lângă Constanţa, unde a cumpărat hectare de pământ pe care şi-a ridicat un conac care se distingea în peisajul otoman al Dobrogei.

Ferma lui Pariano a devenit rapid laboratorul unde se şcoleau studenţii de la Şcoala Superioară de Medicină Veterinară de la Bucureşti - consemnează criticul de artă Doina Păuleanu în cartea „Constanţa - Spectacolul modernităţii târzii 1878-1928“.

Obiectul de studiu era nemaiîntâlnit: plantaţii de copaci, herghelie cu armăsari de rasă, turme de vite şi berbeci şi mai presus de toate gazde pricepute în a arăta oaspeţilor oportunităţile pe care le are Dobrogea pentru economia României.

Latifundiarul s-a oferit să susţină activităţi pentru promovarea agronomiei şi zootehniei, organizând târguri de animale, cu premii pentru cursele de cai. „Direcţiunea drumului de fer ar face bine să facă un tren de plăcere până la Hasancea, unde duminica este sărbătoare populară la câmp a întregii populaţiuni dobrogene“, relatau ziariştii vremii. 

Constantin Pariano - moşierul Dobrogei Sursă foto Biblioteca Judeţeană Constanţa

Posesor al singurei pinacoteci din Dobrogea, numit de trei ori prefect al Constanţei la început de secol XX, de trei ori senator de Constanţa, Constantin Pariano s-a stins la 11 ianuarie 1930 lăsând în urmă elogii pentru „agricultorul-model al Dobrogei“ şi „pionierul românismului în Dobrogea“, dar şi critici aspre despre politicianul care activa în partidul lui Iuliu Maniu şi care fondase Clubul Conservator din Constanţa.

Conform dorinţei sale, moşierul grec a dorit să fie purtat pe ultimul drum pe un car tras de boi, împodobit de covoare româneşti. Casa de la oraş a lui Pariano, ridicată pe faleza înaltă de la Cazino, străjuieşte şi acum intrarea în Portul Constanţa. Este actualul Muzeu de Sculptură Ion Jalea. 

Casa Pariano de la Constanţa - actualul Muzeu de Sculptură Ion Jalea

Sursă foto constanta-imagini-vechi.blogspot.com     

Vă mai recomandăm

Povestea unui ziarist de modă veche. Jurnalistul de la „Adevărul“ care a dat numele bibliotecii, a unei străzi şi a unei şcoli din Constanţa

Constanţa, 1914. Întâlnirea istorică dintre Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei şi Regele Carol I al României. Apoi a izbucnit războiul

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Cartea de telefon a Constanţei din anul 1924. Cosmopolitul oraş-port avea abonaţi de toate naţiile