Plaje extinse în Agigea și Eforie. Avertismentul unui biolog marin despre țărm: „Schimbările pot avea loc de pe o zi pe alta“

În sezonul turistic 2024 vor fi date în folosință peste 20 hectare noi de plajă, în Agigea și Eforie. În urma proiectului de reducere a eroziunii costiere au loc schimbări de care turiștii ar trebui să afle, pentru că le-ar putea trăi de pe o zi pe alta. 

Proiectul de reducere a eroziunii costiere și de extindere a plajelor va îmbogăți litoralul românesc cu alte 23 hectare de plajă care vor fi date în folosință în acest sezon turistic, în Agigea și Eforie. 

Specialiștii Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin (SEOPMM) Oceanic-Club de la Constanța explică, în acest context, ce se întâmplă după lărgirea plajelor și contruirea unor noi diguri.

„Mulți dintre voi ne-au întrebat dacă lărgirea plajelor și noile diguri construite vor duce la schimbarea curenților, în aceste zone. Vă putem spune că rocile sedimentare, așa cum sunt nisipurile sau mâlul, sunt fluide, iar atunci când a început proiectul de lărgire a plajelor acestea au trebuit aduse din zonele de adânc și depuse la mal într-o cantitate mai mare, sub forma unor movile, până ce acestea se întind și se compactează sub propria greutate pentru a fi rezistente la acțiunea eroziva a valurilor. Dacă nu se proceda așa, marea ar fi spălat foarte repede cantitățile mari de nisip aduse din larg cu eforturi semnificative”, a explicat biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni, fondator SEOPMM Oceanic-Club. 

Rolul șanțurilor din mare

Specialistul detaliază în continuare cum se formează acele văi, sau șanțuri, de existența cărora se plâng turiștii, precizând că etapa este una intermediară, până când se va ajunge la un echilibru.

„În prima fază se produce o pantă accentuată și au loc fenomene hidrodinamice care generează structuri de relief efemere (văi, șanțuri, movile submerse etc), până la stabilizarea rocilor sedimentare, adică până când acestea ajung la un echilibru. Legile fizicii ne spun că orice fluid va avea tendința să ocupe o cât mai mare parte din suprafața care îi este pusă la dispoziție, împins fiind de gravitație și în cazul de față de o serie de alte forțe cum sunt vânturile, curenții marini și valurile”, mai precizează biologul marin. 

În felul acesta a rezultat de-a lungul întregii regiuni acoperite de noile mase de nisip un șanț care în timp se va acoperi și în unele locuri va migra către larg sau către țărm.

„Schimbările pot avea loc chiar și de pe o zi pe alta”, avertizează specialistul.

Se poate întâmpla asta în cazul unei furtuni sau atunci când vântul sau valurile și-au schimbat direcția. Din aceste motive, lângă țărm fundul marin se poate modifica rapid, astfel că își poate schimba forma în fiecare zi.

„Este imposibil să marchezi în fiecare zi toate gropile care pot apărea astăzi și dispărea în zilele următoare”, avertizează reprezentantul Societății de Explorări Oceanografice. 

„Respectați limitele!“ 

Biologul marin specifică faptul că pentru turiști este deosebit de important să sporească atenția și să respecte balizele-limită pentru zona de îmbăiere.

„Dacă balizele-limită pentru zona de îmbăiere au fost mutate foarte aproape de țărm, înseamnă că există o motivație foarte serioasă. În general, accidentele se produc atunci când semnalizările de siguranță nu sunt respectate”, a conchis specialistul de la Constanța.