Pasageri puțini pe Aeroportul „Mihail Kogălniceanu”, poarta aeriană a litoralului românesc

Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” Constanța, poarta aeriană a litoralului românesc, dar și a Deltei Dunării uneori, este ocolit de pasageri chiar în plin sezon estival.

Construit inițial, în anul 1955, ca aeroport militar, Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, s-a deschis curselor civile în anul 1960. De mai bine de 60 de ani, Aeroportul situat la 26 de kilometri distanță de municipiul Constanța este principala poartă aeriană a Dobrogei.

Doar că, datele statistice arată că în luna iulie 2022, Aeroportul Constanța s-a situat pe locul 13 din 16 în clasamentul traficului de pasageri înregistrat pe aeroporturile din România. Datele prezentate de Asociația Aeroporturilor din România arată că, deși a fost o lună de vacanță, doar 8.772 de pasageri au fost folosit aeroportul de la malul mării.

În schimb, în aceeași lună, de exemplu, Aeroportul din Târgu Mureș a fost tranzitat de 20.963 de pasageri, cel din Bacău de 77.494 de pasageri sau cel din Suceava de 80.829 de pasageri.

Pentru a avea o imagine cât mai clară asupra tranzitului de pasageri scăzut, amintim că Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” a înregistrat în luna iulie a anului 2018 un trafic de pasageri de 23.855, apoi acesta a scăzut de la an la an. Astfel, în iulie 2019 au fost înregistrați 18.129 de pasageri, în iulie 2020 3.414 pasageri, în iulie 2021 de 8.136 pasageri, iar anul acesta 8.772 pasageri.

„Pandemia a afectat în mod negativ traficul aerian internațional, pasagerii fiind mai precauți în privința călătoriilor, companiile aeriene cunoscând o diminuare a fluxului de pasageri ce se resimte și în prezent”, spun reprezentanții aeroportului.

Ca măsură de sprijin pentru companiile aeriene, instituția a implementat un proiect „scheme de stimulare pentru operarea de noi destinații”, pentru operarea de noi destinații pentru o perioadă de 24 de luni de la începerea operării.

Aeroport strategic lângă baza NATO

Conducerea Aeroportului constănțean explică faptul că vorbim despre un aeroport strategic situat într-o zonă a bazei militare NATO și trebuie să avem în vedere acest lucru atunci când evaluăm clasamentele.

„Aeroportul intră în categoria aeroporturilor strategice, ceea ce implică activități diversificate, care nu sunt neapărat centrate pe caracterul comercial”, arată conducerea. Ei explică faptul că România are un acord cu SUA privind activitățile forțelor militare ale SUA staționate pe teritoriul țării noastre. În consecință, forțele SUA și cele aliate structurii NATO (precum și contractanții lor) pot folosi utilitățile publice în aceiași termeni și aceleași condiții impuse și forțelor armate române.

Chiar dacă numărul pasagerilor a scăzut, instituția arată că a crescut, în schimb, tranzitul el de marfă, ajungându-se, în iulie 2022, la 373 de tone. „Conform datelor furnizate de Asociația Aeroporturilor din România, Aeroportul Mihail Kogălniceanu s-a situat în iulie 2022 pe locul patru la traficul de marfă (4 din 16) și pe locul șase la numărul de mișcări/zboruri (6 din 16)”, arată conducerea.

De asemenea, reprezentanții aeroportului menționează faptul că stabilirea rutelor de zbor este atributul companiilor aeriene care o fac în funcție de interesul comercial și nu se bazează întotdeauna pe infrastructura aeroportului, ci poate viza, spre exemplu, potențialul turistic al zonei, modalitățile de promovare și susținere a rutei respective din partea organizațiilor de profil și altele.

Bugetul de venituri al Aeroportului a fost, în iulie 2022, de 3,65 milioane de lei, venituri constituite din din producția vândută (767.000 de lei), din subvenții (2,42 milioane de lei) și alte venituri din exploatare (450.000 de lei). Din aceste venituri, au fost cheltuiți cu salariile angajaților 2.040.000 de lei.