Orașe recâștigate, prin dezvoltarea bazată pe reconversie și regenerare urbană

Extinderea periurbană a orașelor din România a cunoscut o creștere accelerată în ultimele decenii, pe măsură ce tot mai mulți locuitori au ales să părăsească aglomerația urbană în favoarea unor zone mai liniștite, cu spații verzi și locuințe mai mari.

Această expansiune periferică necontrolată, fără o viziune strategică pe termen lung, a dus la apariția unor comunități rezidențiale lipsite de facilități esențiale — drumuri asfaltate, rețele de canalizare, școli, centre medicale moderne, parcuri sau zone de retail. În consecință, dată fiind nevoia de a accesa aceste servicii în orașe, dependența de mașina personală a crescut semnificativ, traficul urban devenind sufocant în orele de vârf și punând o presiune suplimentară pe infrastructura rutieră și rețelele de utilități deja suprasolicitate.

În acest context, centrele orașelor rămân în mare parte neatractive, dominate de clădiri administrative și spații comerciale învechite, ba chiar de spații extinse abandonate, fără un mix funcțional diversificat care să dinamizeze activitatea și să atragă comunitatea și turiștii.

Constanța este martoră a acestei tendințe, cu migrarea locuitorilor către localități satelit, precum Ovidiu, Năvodari, Cumpăna și Valu lui Traian, în căutarea locuințelor mai spațioase și a unui mediu mai liniștit. Conform ultimului recensământ din anul 2022, populația municipiului Constanța a scăzut cu 7,11%, ajungând la 263.688 de locuitori, față de 283.872 în 2011. Această scădere semnificativă a fost determinată și de migrarea către localitățile periurbane, care au înregistrat creșteri demografice semnificative în aceeași perioadă. De exemplu, populația din Valu lui Traian a crescut considerabil, atingând 16.617 locuitori, ceea ce reprezintă o creștere cu 4.241 de persoane. Cumpăna, o altă localitate preferată de cei care părăsesc aglomerația urbană, a înregistrat o creștere a populației cu 2.424 de persoane, ajungând la 14.757 de locuitori. Năvodari, care se distinge printr-o dezvoltare imobiliară accelerată și atractivitate turistică, a devenit una dintre principalele destinații pentru migrarea periurbană.

Totuși, această migrare vine cu dezavantaje, cum ar fi accesul dificil la servicii publice esențiale, precum spitale, școli și transport public eficient, creșterea timpului petrecut în trafic și lipsa facilităților culturale și recreative. Acest fenomen a subliniat nevoia de reconversie și regenerare urbană peste tot în lume, valorificând spațiile abandonate din orașe, neutilizate sau cu activități improprii, prin proiecte integrate și accesibile, unde toate facilitățile sunt la îndemână, iar astfel sunt readuși locuitorii în centrul orașului. Modele de urmat în această direcție au redesenat orașe europene și nu numai, dovedindu-se soluții viabile care au schimbat această paradigmă. În România, un astfel de exemplu este proiectul Palas Iași, dezvoltat de compania IULIUS.

Soluția: proiecte ce reactivează centrul orașului

Dezvoltat pe un teren amplasat chiar în centrul Iașului, în jurul Palatului Culturii, proiectul Palas a reușit să transforme o zonă urbană subutilizată într-un complex vibrant, integrat și modern. În loc să alimenteze expansiunea orașului spre periferii, Palas a revitalizat centrul orașului, oferind o alternativă atractivă pentru întreaga comunitate și turiști. Acest prim proiect mixed-use din România a adus în același loc spații de birouri, retail, zone verzi extinse și facilități culturale și recreative, atrăgând anual peste 22 milioane de vizite și redând viață zonei centrale.

Complexul găzduiește astăzi o comunitate de afaceri cu peste 14.000 de angajați și se bucură de o rată de ocupare a spațiilor de aproape 100%. Această performanță a fost posibilă datorită mixului divers de funcțiuni și a facilităților care au atras companii atât locale, cât și internaționale, contribuind la transformarea Iașului într-un model de regenerare urbană durabilă.

Revitalizare urbană, alternativă la expansiunea periurbană în Constanța

Povestea Constanței reflectă într-o mare măsură transformarea văzută în capitala Moldovei. În orașul de la malul mării, un teren central de 38 de hectare, neutilizat de peste un deceniu, va beneficia de facilitățile celui mai mare proiect de regenerare urbană din România.

Proiectul mixed-use dezvoltat de IULIUS pe platforma Nord a companiei Oil Terminal are premisele de a le oferi locuitorilor posibilitatea de a redescoperi avantajele vieții în centrul orașului, fără compromisuri în ceea ce privește confortul și accesul la facilități. Spre deosebire de zonele periferice, unde utilizarea mașinii personale devine o necesitate zilnică,  conceptul mixt de tip „oraș în oraș” propune un stil de viață integrat, în care toate funcțiunile esențiale se află la maximum 15 minute de mers pe jos. Dezvoltarea mixed-use va include clădiri de birouri moderne, zone de retail, spații verzi generoase și o grădină botanică, oferind un cadru atractiv pentru petrecerea timpului liber. De asemenea, un fresh market dedicat producătorilor locali va susține antreprenoriatul regional, iar clădirile cu funcțiuni publice vor asigura accesul facil la servicii esențiale. Toate acestea vor contribui la crearea unei destinații urbane vibrante, care îmbunătățește calitatea vieții și încurajează mobilitatea sustenabilă.

Un nou început pentru centrele urbane: revitalizare, conectivitate și sustenabilitate

Proiecte precum Palas Iași și viitoarea dezvoltare mixed-use din Constanța demonstrează că orașele pot fi „recâștigate” printr-o abordare inteligentă, care prioritizează coeziunea comunității, accesul la facilități multiple și protejarea mediului. În loc să continue extinderea către suburbii, astfel de proiecte readuc viața în centrul orașelor, oferind locuitorilor o experiență urbană completă, accesibilă și atractivă.