Mesajul ascuns în cămăşile ţărăneşti dinainte de Marea Unire: la gât sau pe interior era cusut simbolul interzis în Ardeal

La Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa a fost expusă o colecţie impresionată de ii unicat ale colecţionarilor români.

Peste 50 de cămăşi tradiţionale româneşti, fotografii de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul veacului XX pot fi admirate la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. Expuse într-un mod inedit, pe suluri de sârmă, produsele-unicat au adus la Constanţa, în an centenar, fragmente din istoria grea a românilor din Ardeal. Curatorii expoziţiei  „IA – Zbor Centenar“, spun că a fost greu să expună ii, pentru că ele arată bine pe oamenii care le îmbracă. 

Printre cele mai deosebite produse expuse la Constanţa se numără o ie din regiunea Sibiului, care are la gât cusut un tricolor codat. „Nu este întâmplător cusut acolo tricolorul, nu s-au întâlnit culorile roşu, galben şi albastru din întâmplare acolo pe o ie alb-negru. Este o ie dinainte de Marea Unire, din perioada în care tricolorul era interzis românilor din Ardeal, dar ei totuşi găseau modalitatea de a-l purta“, spun organizatorii. O ie de Mehedinţi, expusă la Constanţa, are o poveste la fel de veche, ca Marea Unire, fiind purtată, după cum spun cei care o deţin, la Marea Unire de la 1918. O altă vestă are cusut tricolorul în căptuşeală.

Un alt mesaj ascuns l-a cusut, în urmă cu peste jumătate de secol, pe o mânecă, o mamă pentru fiica ei. Podoaba, care urma să fie purtată de tânără în ziua nunţii, avea cusut următorul mesaj: „Te iubesc. Cu drag“. 

La expoziţie sunt ii din toate provinciile româneşti, dar şi ii ale bulgarilor din Severin, cămăşi săseşti şi ungureşti. 

Curatorul expoziţiei, Iulia Gorneanu, a spus că nu ştie dacă este un colecţionar în sensul tradiţional al cuvântului, dar a mărturisit că poartă ie de peste 20 de ani, fiind felul ei de a fi. „Am început în urmă cu şase ani, atunci când am realizat prima expoziţie dedicată iei româneşti. Dincolo de a fi o bluză frumoasă, ia este însemnată pentru că prin semiotică, prin limbajul transmis de ea reprezintă o formă de prealfabet. Tot ce vedeţi ca figură geometrică are o însemnătate.

Femeia, în momentul în momentul în care se îmbrăca în costum ţărănesc şi mergea la biserică, se ştia din ce sat vine, din ce neam vine, dacă este măritată, dacă este văduvă care vrea să se căsătorească, dacă este văduvă şi vrea să-şi păstreze statutul, semnele solare, toate transmiteau ceva. Aceste semne se găsesc pe haine, pe toate celelalte ţesături, dar contextul este diferit de la popor la popor. Ia noastră, dincolo de faptul că faptul a fost purtată de mari personalităţi, este tot ce avem mai sfânt. Îmbrăcând-o, spunem că suntem români“.

Expoziţia „IA – Zbor Centenar“ este realizată în cadrul proiectului „Mare Unire de la Marea Neagră“, organizat de Fundaţia Eurocult şi de Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa.