Imaginea pe care nu o mai regăsim pe litoralul românesc. Turiştii, aşteptaţi cu orchestre pe terasa primului cazinou din Constanţa, în secolul XIX
0În anul 1899, erau executate lucrări edilitare de mare anvergură la Constanţa pentru noul sezon estival: s-a lărgit terasa cazinoului, străzile de pe faleză erau luminate cu electricitate şi s-a înfiinţat un serviciu de curăţenie pe plajă.
Primăria Constanţa îşi aştepta turiştii în vara anului 1899 cu stabilimente de băi reparate, cu terasa Cazinoului lărgită şi străzi iluminate.
„Plajea Marei se întreţine în cea mai mare curăţenie, înfinţându-se un serviciu permanent de cărăţirea ierburilor aruncate de valuri la mal. Terasa Cazinului Comunal s-a lărgit şi atât întreg cazinul cât şi bulevardul de pe malul marei, stradele Romană, Elină, Piaţa Independenţei, strada Carol I şi Traian sunt iluminate cu electricitate“, aflăm dintr-o publicaţiune a Primăriei Constanţa din anu 1899, aflată la Arhivele Naţioale din Constanţa.
Primul cazinou, construit din lemn şi paiantă
În Cazinul Comunal dădea spectacole orchestra domnului Ciolac, iar pe bulevard şi plaja Ovidiu muzica Regimentului 34 îi distra zilnic pe vizitatori.
La acea vreme, la Constanţa era deschis Kursaal, aşa cum se numea primul casino al oraşului. El fusese construit din lemn şi paiantă în anul 1880, lângă Farul Genovez. Protipendada oraşului-port se regăsea aici în fiecare zi, iar imaginile vremii au fost surprinse de Anatole Magrin, consul al Franţei la Constanţa, fotograf al Curţii Regale.
Kursaalul a apărut într-o perioadă în care pe faleză au fost ridicate cele mai frumoase case din oraş: Casa Pariano (astăzi Muzeul Ion Jalea), Casa Manissalian (bombardată în 1941 – pe locul actualului bloc SNC), Casa Pâslă, Casa Bârzănescu, Casa Cănănău (unde a fost Consulatul Chinei), Casa Zottu, Casa Cuculis, Casa Şomănescu, Casa Pilescu, povesteşte arhitectul constănţean Radu Cornescu.
O furtună mai puternică a smuls acoperişul Kursaalului în anul 1891, iar un an mai târziu a fost demolat în urma unei decizii a Consiliului Comunal.
Din acelaşi act al primăriei aflăm că în acel an a fost suspendată taxa pentru muzică.
Un tren pleca de şase ori pe zi de la diferite staţiuni din oraş la stabilimentele de băi de la vii.
La acea vreme era interzisă baia în comun. Partea din stânga pavilionului era destinată bărbaţilor, iar cea din dreapta femeilor. Regula se aplica şi la băile de soare, care însă nu erau permise pe plaja din faţa bufetului, ci numai în dreptul cabinelor. De asemenea, era interzis ca o persoană să intre în „bae“ fără costum.
Vă mai recomandăm: