FOTO Vom avea plaje mai întinse cu 100 de metri. Lucrările vor fi gata la toamnă
0În sezonul estival 2016, turiştii care vor veni pe litoralul românesc vor descoperi câteva sectoare de plajă din Constanţa şi Eforie mai întinse cu până la 100 de metri.
Proiectul cu finanţare europeană de lărgire a sectoarelor de plajă Eforie Sud, Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru şi Tomis Sud face parte dintr-un master plan din 2011. O firmă austriacă (Porr Bau) a câştigat licitaţia pentru sectorul Mamaia Sud, iar o firmă olandeză (Van Oord) pentru restul zonelor.
Ministrul Mediului Graţiela Leocadia Gavrilescu a fost pe litoral unde a inspectat stadiul lucrărilor. Concluzia trasă a fost aceea că lucrările de pe plaja Mamaia sunt puţin întârziate şi a cerut antreprenorului să se încadreze în grafic, pentru ca jumătatea lunii aprilie să nu mai fie pe plajă organizare de şantier.
După această dată, se vor executa doar lucrări în largul mării, pentru a nu fi afectaţi turiştii, sau pe anumite sectoare care nu sunt publice. În luna octombrie plajele vor fi înnisipate şi vor fi lărgite cu până la 100 de metri pe anumite sectoare.
În prezent, lucrările sunt gata în proporţie de 70 – 80%, precizează Marius Stamat, manager-contractor la compania Van Oord. Sectoarele de plajă sunt pline de pietre şi de utlilaje.
La sectorul Mamaia Nord se vor construi trei diguri de suprafaţă şi unul submers, La Mamaia Centru două diguri emerse şi unul submers, la Tomis Sud – trei diguri emerse. Pentru realizarea digurilor submerse, olandezii au adus în marea Neagră o navă de excavat nisip, echipată cu tot ceea ce este necesar, inclusiv cu GPS.
Digurile de suprafaţă sau de adâncime au rolul de a proteja plajele de fenomenul de eroziune. După finalizarea lor se va putea lărgi plaja prin înnisipare artificiale.
Beneficiarul lucrărilor este Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.
Cum a apărut eroziunea plajelor
Eroziunea a apărut atunci când bilanţul de materie care a fost transportat de Dunăre spre Marea Neagră s-a modificat şi au apărut cele două baraje de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, dar şi cel ce pe Nipru. După aproximativ 100 de ani de echilibru, spune Simion Nicolaev, directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ din Constanţa, fenomenul eroziunii a început să se facă simţit din ce în ce mai acut.
Furtunile deosebit de puternice, lipsa unor diguri de apărare a uscatului au făcut ca în ultimii 45 de ani să pierdem peste 2.200 de hectare de plajă. Dacă în unele locuri marea a săpat adânc în uscat, în altele, s-a retras. Din păcate, s-au semnat depuneri doar de 70 – 80 de hectare.
Una din zonele cele mai afectate de eroziune este Perişor, din Delta Dunării, unde marea a avansat cu peste 500 de metri.
O zonă unde a avansat uscatul foarte mult este plaja Sulina. Aici, în fiecare an, marea se retrage cu unul – doi metri. „Pasarela care altădată era în apă, acum are câţiva metri pe uscat“, spune Simion Nicolaev.
Nici litoralul de la Năvodari la Vama Veche nu a fost ocolit de fenomenul de eroziune, însă el s-a făcut mai puţin simţit ca la Perişor. „Pe tot litoralul întâlnim cazemate în apă, la Costineşti şi Tuzla mai ales, care altădată erau pe uscat. E o dovadă că acolo, cândva, a fost uscat“, spune directorul de la Grigore Antipa.
Fenomenul este natural. Pe măsură ce apa avansează dispare plaja şi apoi se erodează malul, aşa cum se întâmplă la Eforie şi în sudul litoralului.
Vă mai recomandăm:
Capcanele mării: cum să ne ferim de gropile de sub apă