FOTO VIDEO Turneul caritabil Stradivarius al violonistului Alexandru Tomescu, refuzat de Biserica Ortodoxă
0Alexandru Tomescu, muzicianul care cântă pe o vioară Stradivarius, ţine recitaluri în bisericile de rit catolic, deoarece cele ortodoxe nu au voie să găzduiască niciun fel de manifestare artistică în care se folosesc instrumente muzicale.
Violonistul Alexandru Tomescu, care concertează în toată ţara cu un Stradivarius, a poposit aseară şi la Constanţa. Recitalul care a fermecat audienţa a avut loc sâmbătă, 25 mai, în Biserica Catolică Sfântul Anton de Padova. Biserica Ortodoxă Română a refuzat să găzduiască acest turneu caritabil deoarece religia nu ar permite instrumente muzicale în lăcaşurile de cult.
„Ne-a părut rău, căci noi suntem ortodocşi şi ne-am dorit să aducem Stradivariusul în bisericile ortodoxe. Dar ni s-a spus că aşa este regula. Personal cred că este interpretată greşit. Am găsit, în schimb, toată deschiderea la catolici, care ne-au oferit cu bucurie bisericile lor. Inclusiv în Ardeal a ieşit extraordinar“, a relatat Radu Drăgulinescu, de la Quartz Media Production, organizator al turneului.
„Bach este la el acasă în aceste biserici catolice“, a declarat, după concert, Alexandru Tomescu. El a interpretat Integrala pe care o consideră „Biblia violoniştilor“ - cele Şase Sonate şi Partite pentru vioară solo scrise de Bach. „Este singura partitură pe care aş lua-o cu mine pe o insulă pustie. Când vine vorba despre compozitori care-mi plac, e o listă întreagă. Bach e undeva deasupra acestei liste“, este declaraţia de credinţă a lui Alexandru Tomescu.
Preotul Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul, explică de ce Biserica Ortodoxă nu acceptă concertele în lăcaşurile de cult.
„În primul rând, bisericile sunt lăcaşuri de cult, sfinţite în acest scop. Ele nu pot functiona ca săli de spectacol, oricât de nobil ar fi scopul, deoarece s-ar minimaliza importanţa liturgică a lăcaşului. Altfel spus, în faţa Sfântului Altar nu se poate veni decât în stare de rugaciune şi contemplaţie a divinităţii, restul activităţilor omeneşti având locuri special amenajate.
În al doilea rând, catolicii acceptă acest lucru deoarece Occidentul secularizat şi secularizant a adus cu sine o provocare: golirea bisericilor de credincioşi. Aşadar, la ei este o chestiune de readucere în atenţia opiniei publice a Bisericii, ca instituţie şi ca lăcaş. Pe de altă parte, practica a confirmat că acest pogorământ al catolicilor nu a dus la rezolvarea problemei.
În al treilea rând, instrumentele muzicale nu sunt folosite în lăcaşul de cult deoarece există riscul de a produce o percepţie de spectacol muzical asupra slujbei, ceea ce ar fi o denaturare a scopurilor cultului: de închinare, de sfinţire şi de învăţare. Se ştie prea bine din psihologia umană că muzica instrumentalizată predispune la delectare şi distracţie“, spune preotul.
Despre excepţii, nici nu poate fi vorba. „Excepţiile vor produce o problemă: crearea unui precedent. Şi în plus nici o acţiune umană nu va reuşi să se ridice la nivelul de a fi demnă de a se desfăşura în biserică, aşa cum sunt slujbele. Biserica este locul unde omul se sfinţeşte de la Dumnezeu, nu de la oameni. De aceea, în faţa Sfântului Altar nu pot avea loc decât acţiuni legate de acest întreit specific: închinare, primirea harului sfinţitor şi cateheza. Dacă sunt astfel de acţiuni, se pot integra în specificul lăcaşului“.
Aceste norme sunt prevăzute inclusiv în canoane bisericeşti. „Nu se cade să se rostească în biserici cântări alcătuite de oricine. Hristos nu e egal cu Bach şi restul. Nu se cade nici să se citească din cărţi neaprobate de Biserică, ci numai din cărţile canonice. E vorba de rolul locului şi sfinţenia lui. Pe româneşte, unde Dumnezeu se jertfeşte, omul nu se distrează. Ar fi ca un fel de denaturare a sfinţeniei lăcaşului. Cultura nu este decât o secularizare a cultului“, precizează Tănăsescu.
Vă mai recomandăm
Papa Francisc, între misionar şi om politic
Unitatea creştină şi dezbinarea creştinilor