FOTO Cum primesc lupii mării botezul marinăresc: de la ungerea cu păcură la bărbieritul cu satârul

Lumea dură a marinăriei are superstiţiile ei: sticla de şampanie să se spargă de corpul navei şi niciun marinar să nu scape nebotezat dacă trece Ecuadorul. Obiceiurile s-au păstrat chiar şi pe perioada războiului.

Tradiţia botezului marinăresc îşi are originile în vechime, când bravii marinari romani şi greci invocau puterile zeilor să protejeze nava şi marinarii care călătoreau pe mări şi oceane. Testul la care erau supuşi cei care navigau pentru prima dată pe mare trebuia să demonstreze că aceştia puteau face faţă durităţii vieţii departe de casă, pe timp de furtună sau ameninţarea piraţilor.

Unul dintre colegi se costuma în Zeul Neptun, care îl punea pe învăţăcel în faţa unor situaţii dificile. La final, matelotul era aruncat peste bord, acesta  fiind testul suprem. Dacă le trecea, primea certificatul de botez. Superstiţiile marinăreşti spuneau că, în cazul în care o navă este prinsă de furtună înseamnă că există un marinar nebotezat la bord. 

Obiceiul s-a păstrat şi astăzi şi, chiar dacă nu trec Ecuadorul, cei care se află pentru prima dată pe o navă care navigă au parte de un adevărat spectacol orchestrat de lupii de mare.  În funcţie de inventivitatea fiecărui echipaj, viitorii marinari sunt puşi să mănânce prăjituri cu ardei iute, să bea vin cu apă de mare. Bărbieritul, apanajul adevăraţilor lupi de mare, se face cu satârul, spre amuzamentului întregului echipaj. 

Vă mai recomandăm:

Cine a fost femeia care a botezat Biruinţa, nava lui Traian Băsescu. Cele mai ciudate superstiţii marinăreşti - de ce se sparge o sticlă de şampanie de nave

Glume marinăreşti pe seama crucişătorului Averof. Vasul era atât de mare încât avea trei comandanţi, iar de ancora lui s-a agăţat epava Titanicului

Destinul tragicomic al primului vas românesc care a făcut înconjurul lumii. După naufragiu, primul obiect salvat de marinari a fost butoiul cu murături