FOTO Cum arăta litoralul pe vremea bunicilor. Mamaia, staţiunea cu tren, cazino şi castel regal

Doamne elegante, cu crinolină şi umbreluţe cu dantelă, domni cu joben şi pălării cu boruri largi. Aşa se bucurau de plajă şi soare bunicii noştri.

GALERIE FOTO

Mamaia a devenit o staţiune de vacanţă după ce Ion Bănescu, un primar vizionar, a amenajat primele băi. Cu această ocazie, a fost inaugurată şi o nouă cale ferată. Inaugurarea oficială a staţiunii a avut loc la 28 august 1906, când două trenuri au străbătut drumul de la Constanţa până la Mamaia într-o oră şi jumătate.

În 1920, a început reconstrucţia staţiunii Mamaia, devastată de Primul Război Mondial. Una dintre cele mai frumoase construcţii din Mamaia, astăzi o ruină, este reşedinţa de vară a Reginei Maria, care s-a îndrăgostit de acest ţinut la prima vedere.

Iată cum descria ea Mamaia în anul 1920: „Mamaia: imense întinderi de nisip, o plajă atât de largă încât sfârşitul i se pierde în depărtare, cu scoici trandafirii ca nişte petale de flori aruncate de zâne, băi de mare şi acel râs ce izbucneşte anume când năvăleşte asupra ta apa rece, foşnetul şoptit al valurilor ce se sparg rând pe rând domol de mal, lăsând fiecare o fâşie de spumă albă ca zăpada, jocuri prin nisip, câini nebunatici luptându-se cu câte o bucată groasă de lemn azvârlită de valuri pe mal sau înnebuniţi de bucurie şi alergând ca nişte ogari cenuşii într-o fugă zănatecă de-a lungul plajei, lătrat îmbătat de fericire, bărci încete lunecând alene pe întinderea lacurilor, soare revărsat fără milă asupra capetelor noastre, prefăcând apa într-o pânză de lumină care arde ochii“.

O altă construcţie-simbol este Cazinoul din Mamaia. Proiectul Cazinoului i-a fost atribuit spre execuţie arhitectului Victor G. Stephănescu care anterior realizase moscheea şi clădirea Primăriei din Piaţa Ovidiu, acum Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. El a proiectat o serie numeroasă de edificii în diferite oraşe din România în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Cazinoul a fost inaugurat în perioada anilor 1934 - 1935, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a membrilor Guvernului şi a notabilităţilor Constanţei, având spaţii moderne, zvelte. Putea fi caracterizat prin două cuvinte: eleganţă şi confort.

Vă mai recomandăm:

Misterul Farului Genovez de la Constanţa, descris de poeţi ca un „Crist care umblă pe ape“. Povestea de dragoste care a reînviat bătrânul far

Cadrilater, istoria ascunsă a unor graniţe semnate cu sânge - pământul românesc smuls Dobrogei de Marile Puteri
 

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga

Anatole Magrin, primul care a surprins Constanţa în imagini. Istoria fascinantă a celui care a fost fotograful regelui Carol I