FOTO Arheologii au descoperit urmele unei civilizaţii preistorice în zona unde a fost găsit Gânditorul de la Hamangia
0În apropiere de locul unde în anii '60 a fost descoperit complexul statuar Gânditorul de la Hamangia şi perechea sa, arheologii au scos la lumină o aşezare preistorică veche, datată cu patru milenii înainte de naşterea lui Iisus Christos.
După jumătate de secol, de când situl de pe dealul Sofia din Cernavodă nu a mai fost cercetat, arheologii constănţeni au descoperit un mormânt de înhumare, dar şi resturi ale unei civilizaţii care a trăit pe aceste meleaguri în urmă cu patru milenii înainte de Iisus Christos. „Mormântul datează din perioada de tranziţie de la epoca neolitică la cea a bronzului, care durează aproape 1.000 de ani, foarte puţin cercetată de istorici şi arheologi, întrucât avem puţine urme“, spune arheologul Constantin Băjenaru, cel care a condus activitatea de descărcare de sarcină arheologică.
Pe lângă scheletele foarte bine conservat, specialiştii au ridicat pentru restaurare un vas de ceramică, depus sub bărbia celui decedat, ca ofrandă, dar şi alte resturi ale acestei civilizaţii, cum ar fi fragmente de ceramică, dar şi o râşniţă, semn că oamenii care au locuit în zona oraşului Cernavodă de astăzi nu erau nomazi, ci se îndeletniceau şi cu agricultura. Toate piesele sunt în proces de restaurare, urmând ca specialiştii să le dateze cu carbon 14 pentru a se stabili cât mai exact perioada din care provin.
Zonă locuită din preistorie
Descoperirea recentă de la Cernavodă este cu atât mai importantă cu cât în apropiere, în anii '60, aici au fost descoperite de către de arheologul Dumitru Berciu Gânditorul de la Hamangia şi perechea sa, cele două figurine de lut ars considerate capodopere ale artei primitive universale. Cele două artefacte au ajuns în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, iar la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa se află expusă o copie a lor.
„Descoperirea noastră este importantă din două puncte de vedere: pe de o parte, am scos la iveală urme de cultură ale perioadei de tranziţie dintre neolitic şi epoca bronzului, mai puţin cunoscută, care ajută cercetătorii să traseze evoluţia comunităţilor omeneşti din acea perioadă. Pe de altă parte, demonstrăm că zona Dealul Sofia- cartierul Columbia era locuită în preistorie, dovadă cele două statuete găsite într-un cimitir al culturii Hamangia, care a făcut faimoasă Cernavoda la capitolul neolitic“, spune arheologul Constantin Băjenaru.
Dealul arheologic din Cernavodă
Zona cunoscută de localnici sub numele de Dealul Sofia, care a căpătat în anul 1991 statutul de sit arheologic, este cunoscută încă de la începutul secolului XX, când arheologul german Carl Schuchhardt a săpat o porţiune dintr-un tel neolitic, o aşezare multistratificată, apoi a publicat prima dată informaţii legate de valurile din Dobrogea, cum ar fi valul mare de pământ sau valul de piatră. Munca sa de pionierat a fost continuată de alţi arheologi români în perioada interbelică. Odată cu cel de-al Doilea Război Mondial, situl a fost abandonat, iar în anii '50 – '60, când au avut loc primele săpături la Canalul Dunăre- Marea Neagră, mai mulţi arheologi au venit pe şantier pentru a recupera resturi ale civilizaţiilor trecute. Pe lângă Dumitru Berciu, cel căruia îi datorăm salvarea celor două statuete care fac arte din cultura de la Hamangia, aici au mai săpat vestigii arheologi Petre Roman şi Sebastian Morintz. Ulterior, construirea Portului a făcut ca alte urme ale vechilor civilizaţii să dispară sub buldozere.
Apoi, pe vechile aşezări, au răsărit câteva case şi s-au amenajat câteva străzi. Cum legislaţia nu era clară, imobilele au fost ridicate fără ca proprietarul să fie obligat prin autorizaţia de costruire să ceară descărcarea de sarcină arheologică, dar noile investiţii se fac cu respectarea legii, dealul fiind declarant sit arheologic în anul 1991.
Cine locuia pe aceste meleaguri cu patru milenii înainte de Christos
În urmă cu patru milenii îninte de Christos zona oraşului Cernavodă era locuită de o populaţie din cutura Boleraz, care trăia pe o suprafaţă mare din Europa de Est de astăzi. „Cultura Cernavodă III Boleraz, a cărei denumire vine de un sit slovac, avea influenţe dinspre Balcani. Probabil, spune arheologic, acea populaţie s-a topit în masa altor populaţii care au venit după ea şi care au căpătat influenţe ale unei culturi nordice. Populaţiile preistorice preferau zonele înalte, trăind în aşezări fortificate“, spune arheologul.