Destinul tragicomic al cargoului Bucureşti. După naufragiu, primul obiect salvat de marinari a fost butoiul cu murături

După jumătate de secol de navigat pe întinderile albastre, cargoul Bucureşti a eşuat pe stânci. Povestea spune că primul lucru salvat de pe vas de marinari a fost butoiul cu murături.

Cargoul „Bucureşti“ a avut o istorie tumultoasă, aflăm din cartea „Amintiri despre o flotă pierdută. Voiaje neterminate“, semnată de Constantin Cumpănă şi Corina Apostoleanu.

Cargoul a trăit războiul pe mare, răspunzând unui submarin german în timpul unei misiuni de transport armament pentru oastea română.

În luna august a anului 1939, vaporul, scos de pe linia occidentală din cauza uzurii, era destinat transportului de cherestea.

Cu un nou comandat, Nicolae Păun, Bucureştiul urma să plece într-o nouă cursă. În dimineaţa zilei de 24 decembrie, vasul a intrat în Portul Constanţa unde a fost încărcat cu cherestea pe care urma s-o transporte la Beirut, Haifa şi Latakia.

Pe 6 ianuarie anul următor, bătrânul cargou a părăsit portul pe o mare turbată.

Vasul a ajuns cu bine la Constantinopol, însă pe Marmara şi Dardanele a fost nevoit să reducă din viteză, astfel că abia în dimineaţa zilei de 8 ianuarie au dublat farul Helles, afăm din carte.

La un moment dat, un zgomot infernal, urmat de o trepidaţie puternică, îi trînti pe toţi la podele. Bucureştiul s-a izbit de stânci. Acolo a rămas pentru totdeauna.

După câteva ore, când s-a risipit ceaţa, în babord, la numai 15 metri distanţă, se înălţa un munte. Nimeni nu ştia unde a eşuat. Comandantul bănuia că s-au izbit de Imbros, iar ofiţerii erau de părere că vasul a rămas captiv printre Imbros şi Lemnos.

Autorităţile insulare ajunse la faţa locului au dat dreptate însă ofiţerilor. Atunci, comandantul a dat ordin ca tot ce se poate recupera de pe vas să fie dus la ţărm. Primul obiect transportat de marinari a fost... butoiul cu murături.

Cu pierderea cargoului Bucureşti s-a încheiat existenţa primului lot de cargouri aduse în ţară de la şantierele din Anglia. Iaşi-ul a fost vândut, la fel şi Dobrogea, iar Bucureştiul a căzut la datorie, după ce a navigat aproape jumătate de secol.

„Când au fost aduse în ţară, românii le-au primit cu un entuziasm până la lacrimi, păreau uriaşe faţă de modestele cargouri cu pânze şi maşini care ne-au deschis cândva orizonturile albastre ale planetei“, au scris Constantin Novac şi Nicolae Breban.  

Vă mai recomandăm:

FOTO VIDEO Mărturii din Iad. Ultimul supravieţuitor de pe Independenţa: „Am deschis gura morţilor pentru a-i recunoaşte“

Mărturii cutremurătoare după 20 de ani de la cea mai mare tragedie din Portul Constanţa: „Valurile aruncau marinarii peste dig“

FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“
 

Titanicul românesc. 25 de ani de la scufundarea navei Mogoşoaia. Mărturia unui supravieţuitor: „Vasul s-a scufundat în câteva minute“

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea