Cum a fost „găurit“ de Fisc un român care a câştigat 200.000 de euro din tranzacţii cu criptomonede. Revolta investitorului: „Moneda nu este taxabilă per se“
0Un constănţean taxat cu 156.000 de lei după ce a obţinut aproape 980.000 de lei (peste 200.000 de euro) din transformarea unei cantităţi de criptomonede în monedă clasică a dat Finanţele în judecată.
Într-un proces aflat în prezent pe rolul Curţii de Apel Constanţa, un bărbat cere anularea unei decizii de impunere emisă de Fisc ca urmare a transformării unei cantităţi de criptomonede în bani clasici. Practic, bărbatul a obţinut 980.000 de lei din transformarea criptomonedelor şi a declarat suma la Finanţe ca fiind „venituri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi transferul aurului financiar”.
Fiscul a considerat că veniturile obţinute de bărbat nu se încadrează în categoria declarată. Astfel Finanţele au emis o decizie de impunere prin care bărbatul a fost obligat să achite impozit pe venit în valoare de 156.000 de lei.
În procesul prin care cere anularea deciziei de impunere, bărbatul a arătat că „criptomoneda este o monedă surogat, virtuală. Impozitarea criptomonedelor ar lipsi de conţinut principiul beneficiului, întrucât acestea reprezintă nişte algoritmi ce nu fac obiectul reglementării statelor şi nu există activităţi guvernamentale care să influenţeze emiterea/circulaţia criptomonedelor, astfel că nu există nici un beneficiu pe care persoanele ce tranzacţionează aceste instrumente de plată să-l poată obţine ca urmare a achitării unor taxe către bugetul de stat”.
„Moneda nu este taxabilă per se şi statul nu poate impozita suma de bani obţinută în urma transformării criptomonedei în monedă obişnuită, întrucât simpla apreciere a unei monede nu este privită ca reprezentând o activitate de natură să facă obiectul unei impozitări, banii nefiind taxabili, cu atât mai mult cu cât pentru suma de bani investită iniţial în criptomonede au fost achitate contribuţiile fiscale datorate bugetului de stat”, a mai arătat reclamantul în instanţă.
Decizia judecătorilor
Tribunalul Constanţa, acolo unde procesul s-a judecat în primă instanţă, i-a respins cererea bărbatului arătând că „din punct de vedere fiscal trebuie să existe o diferenţă între situaţia în care moneda virtuală a fost cumpărată, caz în care impozitul trebuie calculat asupra venitului net reprezentat de diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare, şi situaţia în care moneda virtuală a fost obţinută prin „minerit”, când venitul net obţinut din această activitate ar trebuit determinat (mai dificil) prin scăderea din preţul de vânzare a cheltuielilor efectuate în vederea obţinerii monedei virtual”.
„Din altă perspectivă, este necesar ca susţinerile cu privire la faptul că venitul a fost obţinut prin vânzarea unor monede virtuale să fie probate cu înscrisuri sau orice alte mijloace de probă pertinente şi admise de lege, căci dacă s-ar accepta ca pe baza simplei declaraţii, că o anumită sumă de bani a fost obţinută în această modalitate, organul fiscal să reţină o asemenea situaţie, ar fi foarte simplu ca toţi cei care obţin venituri din activităţi ilegale să declare că le-au obţinut prin tranzacţionarea de monedă virtuală şi astfel să legalizeze sumele obţinute, pentru care în viziunea reclamantului nici nu ar trebui să plătească impozit, ceea ce nu poate fi acceptat ca fiind în litera şi spiritul legii”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Constanţa, care nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Curtea de Apel Constanţa. Judecătorii au mai arătat că „ şi dacă venitul ar fi fost obţinut în modalitatea susţinută de reclamant, acesta este supus impozitării, motiv pentru care cererea de chemare în judecată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată”