Controversele pânzarului moldovenesc, corabia cu care Ştefan cel Mare a cucerit Cetatea Chilia. Ce-i intrigă pe istorici
0Celebrul pânzar moldovenesc, utilizat de Ştefan cel Mare la cucerirea Cetăţii Chilia, a fost pictat pe pereţii mănăstirilor din Moldova. O replică a fost lansată la apă secole distanţă.
Influenţa Mării Negre, cunoscută în epocă sub denumirea de Marea cea Mare, a fost atât de puternică, încât voievozii români de la sfârşitul veacului al XV-lea ţineau să îşi treacă în titulatură stăpânirea mării. A fost epoca în care cetăţile Vicina, Chilia şi Cetatea Albă şi-au intensificat activitatea comercială.
În unul din şantierele acestor cetăţi s-a construit şi pânzarul moldovenesc, care a fost utilizat de Ştefan cel Mare la cucerirea Cetăţii Chilia, în 1465. Corabia cu un singur catarg avea o capacitate de 60 de tone, o lungime de 16 metri şi echipajul format din cinci-şase membri plus un cârmaci, scriu Corina Apostoleanu şi Constantin Cumpănă în volumul „Amintiri despre o flotă pierdută“.
De menţionat este faptul că asupra înfăţişării pânzarului moldovenesc există controverse. În anul 1906, comandorul Constantin Ciuchi a publicat o schiţă a unei astfel de ambarcaţiuni comparându-se nu mai puţin de 30 de imagini de corăbii de pe frescele mănăstirilor Suceviţa, Moldoviţa, Neamţ, Voroneţ, Humor.
Iată cum îl descria acesta: „Vasele moldoveneşti pe la anul 1500 aveau aproape forma corăbiilor de pe Dunăre ce se văd şi azi. Prova înaltă şi întoarsă ca la gondole, pupa tăiata drept şi terminată cu două coarne, care serveau probabil pentru legarea bastimentului. Cârma e o ramă solidă, câte una în fiecare bord, întărită cu fier la pana, care se lăţeşte în extremitatea inferioară. Vasul are punte. Copastia e închisă numai în parte, probabil pentru a putea servi de rame. Pe punte se văd două bastoane susţinute de de două straiuri.
Pânzarul moldovenesc de la Suceviţa FOTO http://www.panzar.home.ro
Acestea constituie, desigur, adăpostul oamenilor de serviciu. Un catarg simplu şi o vergă ţin o velă înfăşurată. Marinarii au costumul naţional: căciulă, cămaşă cu mâneci large. Pavilionul este roşu, având un cap de bour cu o stea cu cinci raze între coarne cu o lună nouaîn stânga sus şi o stea cu cinci raze în dreapta sus. Aceste arme ar corespunde lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după o piatră aflată la Muzeul arheologic din Odessa“.
Idiferent cum ar fi arătat, acest tip de navă era utilizat atât de marina comercială cât şi de marina militară a Ţării Moldovei. După căderea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă şi transformarea acestora în puternice baze de atac pentru expediţiile organizate de Înalta Poartă, s-au diminuat atât navigaţia cât şi construirea de noi nave.
Replica pânzarului moldovenesc a costat jumătate de milion de euro
În anul 2003, la Galaţi s-a decis construirea unei replici a celebrului pânzar moldovenesc, fără să existe o expertiză care să ateste faptul că ambarcaţiunea ar fi o replică fidelă a vaselor lui Ştefan cel Mare.
Ambarcaţiunea a fost folosită la câteva parale, iar ulterior a fost trasă pe uscat.
În anul 2004 s-a cheltuit fără licitaţii şi în mare grabă jumătate de milion de euro din visteria Consiliului Judeţului Galaţi. Nava a fost proiectată de societatea gălăţeană ICEPRONAV la comanda CJ Galaţi. Ea a fost inaugurată în 2004, când s-au comemorat 500 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare.
Din 2009, pânzarului i s-a pus cruce. Un tractorist de Salubritate a scăpat „bolidul” de sub control şi s-a izbit de chila navei provocându-i o spărtură de circa un metru în diametru.
Drept urmare, nava a fost ridicată din zonă şi a fost dusă într-o hală dezafectată a fostei fabrici de conserve, iar apoi pe un cheu (Dana 6) din Şantierul Naval „Damen”, unde putrezeşte.