Constanța, o imensă necropolă: Misterul frumoaselor tomitane îngropate în urmă cu aproape două milenii FOTO

Zece morminte din necropola fostei cetăți Tomis sunt cercetate de arheologi, care au descoperit vestigii importante, dar și detalii despre ritualurile funerare practicate în secolele II și III în cel mai vechi oraș din România. Între acestea, două tinere femei înhumate cu bijuterii și parfumuri. 

Tomis, cetatea enigmatică de la malul mării, de care se leagă legenda argonauților și loc de odihnă pentru Ovidius, cel mai cunoscut poet al Antichității, și-a mai dezvăluit un secret.

Zilele acestea, muncitorii care lucrează în curtea Spitalului de Boli Infecțioase pentru amplasarea unui spital modular au descoperit o parte din vasta necropolă a vechii cetăți Tomis și au chemat arheologii. Inițial, au fost găsite opt morminte, însă după venirea specialiștilor au mai fost scoase la lumină încă două. Arheologii sunt impresionați și încântați. 

„Necropola cetății Tomis se întindea în afara zidurilor, de-a lungul drumurilor. Era foarte vastă, se știe că întreaga zonă unde s-a făcut această descoperire este una arheologică. Mormintele sunt din secolele II, III, după Hristos. Cercetarea antropologică ne va spune mai multe”, a declarat Aurel Mototolea, directorul Muzeului Național de Istorie Arheologie Constanța. 

În interiorul mormintelor, pe lângă rămășițele umane, s-au găsit mărgele de sticlă și vase din sticlă, dar și ceramice. Totul le spune ceva arheologilor despre cum trăiau și ce obiceiuri aveau locuitorii vechii cetăți. 

„La acel moment, Tomisul era sub ocupație romană. Am găsit atât morminte de incinerație, cât și de înhumare, ceea ce ne arată că cele două ritualuri de înmormântare mergeau la acel moment în paralel, până când, treptat, s-a renunțat la incinerarea defuncților”, a declarat pentru „Adevărul” arheologul Ștefan Georgescu, cel care conduce lucrările arheologice de pe șantierul din curtea Spitalului de Boli Infecțioase. 

Misterul frumoaselor tomitane

De departe, cele mai interesante morminte sunt cele în care au fost înhumate două femei, alături de mormântul a două fetițe, care probabil aveau vârsta aproximativ de trei ani, la momentul când au murit. De-a dreptul fascinant este faptul că tinerele tomitane au fost înhumate cu podoabe, mărgele din sticlă colorată, un cercel, o fibulă, aveau la căpătâi cănuțe din ceramică în care se ținea tămâia pentru ritualul funerar, un opaiț, dar și vase din sticlă colorată, semn că erau tinere, frumoase și cochete. Cel mai probabil, făceau parte din clasa socială de mijloc spre bogată a vechii cetăți. Vârsta lor, dar și circumstanțele în care și-au găsit sfârșitul vor fi stabilite de antropologi ulterior. 

„Vasele din sticlă noi le numim ungumentarium. În acestea se țineau parfumul, pomezile uleiurile aromate. Până acum, am descoperit patru astfel de vase din sticlă și mai multe cănuțe ”, spune Ștefan Georgescu. 

Înhumați în firide

Șantierul este desfășurat pe o suprafață de 300 de metri pătrați, iar mormintele se află la o adâncime de aproximativ un metru și jumătate. Patru arheologi muncesc sub coordonarea specialistului Georgescu: Radu Petcu, Ștefan Palamiuc și Bianca Profiran. În continuare, specialiștii deschid mormânt după mormânt, până le vor cerceta pe toate cele zece descoperite. Specialiștii au explicat că defuncții erau îngropați într-o firidă laterală a gropii și că chiar în în cazul celor care au fost incinerați au descoperit în acea firidă urma corpului omenesc. 

Descoperiri valoroase în Dobrogea

Ca să ajungă la necropola de dedesubt, arheologii decopertează zona de deasupra cu utilajele, apoi folosesc unelte de mare finețe ca să nu distrugă vestigiile. Asta cu atât mai mult cu cât specialiștii au informații că în zonă s-ar mai afla un cavou mormânt pictat, cu un sarcofag în interior, care ar putea aparține cuiva din clasa nobililor, la fel cum este cel din centrul Constanței, acum în conservare. 

Este vorba despre mormântul Hypogeu, care datează din secolul IV, din perioada lui Constantin cel Mare și care a fost descoperit în 1988, în timpul unor lucrări edilitare. În interiorul cavoului, aflat sub nivelul actual al solului, au fost descoperite în sicrie de lemn corpurile a patru morţi, un schelet în stânga intrării şi altul, de copil, într-o amforă spartă.

De mare valoare este pictura de pe pereţi, cu influenţe atât păgâne, cât şi creştine. Pe latura de nord a cavoului este pictată o scenă a banchetului funerar: şapte bărbaţi, doi ţînând în mâini vase rituale. Scena ospăţului funerar este prezentă şi în catacombele cu caracter creştin de la Roma. Pictura cavoului este întregită cu motive florale, arbori, animale, păsări, ce poate fi interpretată ca o evocare a paradisului.  

În mod evident, cavoul aparținea unei familii bogate din cetatea Tomis, iar arheologi spun că a fost folosit ultima dată în secolul V. 

Una dintre descoperirile celebre de pe litoral a fost sarcofagul unei femei, găsit în timpul lucrărilor pentru un hotel din Olimp, în anii ‘70. În interior, arheologii au găsit mumia unei femei, din clasa bogaților vremii, care avea în jur de 40 de ani când a încetat din viață. În sarcofag, au fost descoperite bijuterii prețioase: un inel, cercei, trei coliere, o coroană din aur dar și obiecte funerare cum ar fi monede, un opaiț din bronz, o oglindă cu capac aurit și casete din lemn, care conțineau flacoane cu substanțe cosmetice, găsite intacte.

Din păcate, nu s-a găsit nicio inscripție care să le spună arheologilor cine era femeia înhumată acolo, așa că aceștia au botezat-o Filofteea. Sarcofagul a fost expus în parcul de la muzeu, iar restul se află într-o expoziție, în interiorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța. 

Ultimele descoperiri din necropola tomitană nu vor fi, din păcate, destinate publicului. „Procedura este ca, în momentul unor astfel de descoperiri, să fie ridicate rămășițele umane și obiectele găsite, iar locul este redat lucrărilor curente. Rămășițele umane vor fi expertizate, inclusiv antropologic, iar obiectele, după ce vor fi, de asemenea, expertizate și datate vor face obiectul unor explozitii ale muzeului”, a afirmat directorul muzeului, Aurel Mototolea.

În secolele II, III în cetatea Tomis trăiau geți, care se ocupau, în principal, cu agricultura, greci, dar și romani, așa că nu se știe ce origini aveau exact tomitanele găsite în necropolă, descoperirea fiind, însă, una importantă din punct de vedere arheologic.