Constanţa în epoca socialismului. Cum arăta pe vremuri oraşul de la malul mării
0Constanţa din urmă cu decenii se regăseşte doar în ilustratele păstrate de colecţionari sau în filmele vremii. Părinţii şi bunicii noştri au fost martorii construirii a celor mai importante edificii ale oraşului. Vă prezentăm câteva imagini din timpul execuţiei lor.
Gara Constanţa, Cinema Republica, Spitalul Judeţean, Magazinul Tomis, Casa Albă, Poşta Mare, sunt doar câteva dintre punctele de interes ale oraşului. Colecţionarii păstrează imagini inedite cu oraşul de altădată, când principalele construcţii care au definit oraşul erau în faţă de execuţie sau când în zonele respective erau locuri virane, pline de vegetaţie.
Puţini mai recunosc în ilustratele vechi intersecţiile marilor bulevarde, care cândva erau străjuite de construcţii mici, cu străzi pe care rareori trecea câte un autoturism.
Arhitectul Ioan Puşchilă este autorul principal al proiectului Spitalului Judeţean. Cum a ajuns el să proiecteze clădirea emblematică a oraşului ne povesteşte arh. Ioan Ciupe. După ce Ioan Puşchilă a ieşit din puşcărie, bolnav, s-a angajat ca maistru ipsosar la Institutul Agronomic, apoi a fost colaborator pentru desene la Editura Ştiinţifică, ulterior reuşind să intre într-un institut de proiectări. „Aşa cum scriitorii interzişi ajunseseră să facă stilizări literare pentru alţii, Puşchilă corecta – într-o primă instanţă - proiectele de arhitectură ale colegilor mai bine plasaţi în ierarhia institutului. Aşa l-a cunoscut pe Gheorghe Gheorghiadi, căruia îi completa o serie de proiecte. «Măi, Ioane, i-a spus el la un moment dat lui Puşchilă, eu sunt prieten cu primul secretar de la Constanţa. Ei vor să facă un spital judeţean. Nu vrei să te duci?», l-a întrebat el.
Puşchilă nu avea mari speranţe că va primi proiectul, dat fiind trecutul său. Numai că Vasile Vâlcu, care la acea vreme era prim-secretar al Comitetului Regiunii PMR Dobrogea, i-a spus: «Pe mine nu mă interesează altceva, eu vreau să ştiu dacă ştii să faci spitale?». «Am lucrat la spitalul municipal din Constanţa, la sfârşitul anilor ʼ30», i-a răspuns Puşchilă. «Atunci eşti omul meu», i-a replicat Vâlcu“, povesteşte Vlad Mitric-Ciupe.
Aşa se face că Puşchilă, fost deţinut politic, a fost autorul principal al proiectului Spitalului Judeţean Constanţa, care a fost inaugurat la începutul anilor ʼ60.
După câţiva ani, în momentul demarării la nivel naţional a campaniei de proiectare şi execuţie a noilor sedii ale judeţenelor de partid din 1968, o directivă venită de la Cabinetul I a stabilit ca la Constanţa să fie ales „ăla care a făcut spitalul“. Proiectul Casei Albe, unde în prezent funcţionează primăria, prefectura şi consiliul judeţean, a fost finalizat în 1969, iar Ioan Puşchilă a primit premiul Uniunii Arhitecţilor.
Prima de 100.000 lei acordată de partid nu a ajuns la el, fiind împărţită de către cei din conducerea locală, aşa cum a povestit fiica sa. După Casa Albă, Puşchilă a fost şef de proiect al staţiunii Venus, şi, până când a ieşit la pensie, în 1971, a mai realizat Căminul Marinarilor din Constanţa, Căminul de Partid şi ferma Sibioara.