Comorile din adâncurile Mării Negre. Cea mai veche epavă descoperită vreodată: „Este ca o altă lume“

O navă grecească, veche de peste 2400 de ani, a fost descoperită în Marea Neagră, de o echipă de cercetători.

Descoperirea uimitoare a fost făcută în octombrie 2018, ambarcațiunea fiind declarată oficial cea mai veche epavă intactă din lume, scrie www.thetimes.co.

Acest tip de navă, destinată transportului de mărfuri, seamănă izbitor cu acele corăbii pictate în scop decorativ pe vasele ceramice grecești, în care se transporta vinul. Și totuși, este foarte probabil să fie vorba despre galeră feniciană, având în vedere că aceștia au fost primii navigatori care au ajuns în Marea Neagră din Mediterana.

„Atunci când ROV [vehiculul cu telecomandă] se scufundă puteți vedea această navă atât de bine conservată, aproape perfect. Pare că revine de undeva din timp. Este ca o altă lume”, a declarat Helen Farr pentru BBC.

Găsită la mare adâncime, la sub 2000 de metri, acolo unde nici scafandrii echipați cu aparatură modernă nu pot ajunge, nava s-a conservat extraordinar de bine în lipsa oxigenului.

Marea Neagră este plină de epave. Scafandrul constănțean Pascale Roibu a cercetat  adâncurile Mării Negre și a descoperit mai multe urme ale trecutului. Prima corabie pe care a văzut-o aici, în dreptul oraşului Eforie, a fost în noiembrie 2010. De fapt, erau resturile unei ambarcaţiuni din lemn, lungă de 14 metri, dotată cu piroane de bronz. „E un mister cum de a rezistat atâta timp ţintuită pe fundul stâncos al mării, la o adâncime atât de mică, unde hula mătură totul în calea ei“, afirmă scafandrul. Roibu este convins că există epave naufragiate în zona Cazinoului din Constanţa, ştiut fiind faptul că era locul de acostare al ambarcaţiunilor, în perioada vechiului oraş grecesc Tomis.

La scufundări, Pascale Roibu a găsit în zona cazinoului o mulţime de ancore, din cele mai vechi timpuri şi până în perioada modernă, fragmente de amfore greceşti şi romane, bucăţi de marmură din fostele sculpturi antice. 

„Am găsit ancore de piatră, primul model folosit de oameni la începuturile navigaţiei, ancore alcătuite din plumb şi lemn, din perioada antică, dar şi ancore de fier cu două braţe, din perioada medievală“, enumeră Pascale Roibu. 

Marea Neagră este mormânt și pentru navele care au semănat teroare în timpul conflagrațiilor mondiale.  

Cel mai vestit distrugător scufundat în Marea Neagră este Moskva, mândria flotei ruseşti din cel de-al Doilea Război Mondial, care venise în convoi să atace litoralul românesc. Nava de război a fost distrusă de un proiectil tras de Armata Română şi scufundat la o adâncime de 45 de metri travers de Tuzla, în vara anului 1941. A fost prima şi ultima încercare de a ataca România cu nave de suprafaţă. 

În apele teritoriale româneşti se află şi submarinul rusesc SC 213, care a provocat cea mai mare tragedie în Marea Neagră scufundând nava Struma, în februarie 1942, care transporta evrei în Palestina. Submarinul se află la o adâncime de 36 de metri, în dreptul Midiei. 

Un alt submarin, din clasa Maliutka, descoperit recent, este travers de Costineşti. Se bănuieşte că a fost scufundat în aceeaşi perioadă cu Moskva. Tot în apele Mării Negre se mai află cargou Arkadia, scufundat în timpul războiului la o adâncime de 32 de metri, travers de Midia, epava navei Maria Bacolitsa, şi a cargoului Sophia, scufundat la începutul anilor 1900 şi care se află la o adâncime de 47 de metri travers de Tuzla.

Însă, cele mai accesibile epave pentru un scafandru începător sunt cele de la digul de sud al Constanţei. Navele Paris, You Xiu şi Sadu se află doar la o adâncime de 22 – 25 de metri. Primele două s-au scufundat în timpul unor furtuni puternice în anul 1995, iar Sadu în 1998.