Ce spun părinţii despre proiectul PSD de a plăti elevii care vin la şcoală: „Care vor fi aşteptările lor ulterioare, în viaţa de zi cu zi?“
0Sistemul de învăţământ românesc continuă să fie supus diferitelor experimente venite din sfera politicului. În spaţiul public sunt lansate fel de fel de idei care, mai apoi, se pot concretiza în măsuri legislative. Experimentele se fac pe seama elevilor, profesorilor şi părinţilor.
Cristian Socol, strategul PSD pe programe economice, a postat pe o reţea socială informaţia că statul ar putea plăti vouchere de 10 lei pentru fiecare zi pe care un elev o petrece la şcoală. Acesta a explicat că banii ar urma să fie încasaţi de elevii cu prezenţă integrală la şcoală în luna următoare contorizării prezenţelor: „Plata se va face la începutul lunii următoare. În anul şcolar 2019-2020, voucherele vor fi acordate elevilor din ciclul primar, iar începând cu anul şcolar 2020-2021 şi a celor din învăţământul gimnazial”. De altfel, măsura este cuprinsă şi în planul de guvernare al PSD - „măsuri prioritare pentru semestrul 2 al anului 2019.”
O astfel de politică guvernamentală este aspru criticată de experţi în educaţie, elevi şi reprezentanţi ai părinţilor. Toţi subliniază că statul are la îndemână alte pârghii pentru a preveni abandonul şcolar, iar voucherul de 10 lei nu este altceva decât un populism.
Conform Biroului de Statistică al uniunii Europene – EUROSTAT, în România, în anul 2018, rata abandonului şcolar timpuriu a fost de 16,4%, ţara noastră fiind precedată de Spania (17,9%) şi Malta (17,5%). La polul opus, un nivel scăzut al abandonului şcolar timpuriu se înregistrează în Croaţia (3,3%), Slovenia (4,2%), Lituania (4,6%) şi Grecia (4,7%).
„Gogoşi electorale”
„Mi se pare lipsită de viziune această propunere, care în niciun caz nu tratează cauza pentru care elevii aleg să abandoneze şcoala. Coaliţia de guvernare, dacă are în plan să scadă abandonul şcolar, ar putea rezolva problema transportului elevilor, iar efectele s-ar vedea pe termen scurt”, spune Alexandru Manda, expert al Societăţii Academice Române (SAR). Tot el arată că o măsură mai aplicată, cu efecte mai relevante şi „mai puţin populistă, ar fi o regândire a criteriilor de acordare a burselor, în aşa fel încât să răspundă nevoilor elevilor şi să îi sprijine pe cei care au cu adevărat nevoie”.
Mult mai vehement în criticile aduse iniţiativei PSD, de a plăti cu 10 lei pe zi un elev care vine la şcoală, este Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţilor de Părinţi. Acesta spune că măsura „este un fel de să fie bine, ca să nu fie rău. Noaptea minţii! Adică îi plătim pe copii să vină la şcoală? Care vor fi aşteptările lor ulterioare, în viaţa de zi cu zi? Dai banu' vin, nu dai, nu vin? În loc să venim cu programe de asistenţă socială, să acordăm burse de merit şi studiu sau să le decontăm banii de navetă, batem câmpii. Atenţie, vorbim de bani ce li se cuvin elevilor, nu de poveşti electorale!”
Iulian Cristache spune că rata de abandon şcolar este în procent mare mai ales în mediul rural. Acolo, sistemul românesc de învăţământ ar avea nevoie de asistenţă socială. „Acolo avem nevoie ca instituţiile de resort să demonstreze că-şi merită banii, mă refer la Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Primărie, Consiliul Judeţean şi altele.” Părintele susţine că politicienii ar trebui să facă analize punctuale, iar statul să intervină acolo unde sunt cazuri concrete de abandon şcolar şi „sărăcie lucie”. „Lăsaţi-ne cu gogoşi electorale”, spune preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţilor de Părinţi.
Nici ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, nu pare foarte convinsă că proiectul partidului din care face parte este viabil. Ea a afirmat într-o emisiune televizată (Realitatea TV) că în prezent Guvernul nu are bani la buget pentru a plăti elevii care vin la cursuri. „Nu ştiu să vă explic, dar pot să vă spun că în acest moment sunt câteva proiecte care sunt dedicate şcolilor defavorizate sau şcolilor cu elevi defavorizaţi unde acest lucru se poate întâmpla. Poate la rectificarea bugetară vor fi alocate fonduri”, a spus ministrul.
Abandonul şcolar susţinut prin OUG
Mihai Tănase, elev în clasa a XI-a, este preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, cea mai activă asociaţie când vine vorba de apărarea drepturilor elevilor. El crede că o astfel de decizie nu ar avea nici sprijinul bugetar adecvat. „Populism electoral, din câte am înţeles nici bani în buget nu au. Din punctul meu de vedere ar trebui să investească în burse şi în transportul elevilor”, spune Mihai Tănase.
Reducerea la transportul elevilor este o problemă stringentă, mai ales după Ordonanţa de Urgenţă din data de 25 iunie, când la propunerea Ministerului Dezvoltării şi a unor consilii judeţene, guvernul a făcut modificări în domeniul legislaţiei transporturilor, în sensul în care elimină transportul de persoane între localităţile unui judeţ din sfera serviciilor publice. „În acest fel, dispare însăşi fundamentul legal în baza căruia anumite categorii sociale (elevi, persoane cu dizabilităţi, veterani de război) puteau beneficia de facilităţi de transport. Apreciem că această măsură va fi de natură să ducă la creşterea părăsirii timpurii a şcolii”, se arată într-un raport SAR.
Asociaţia Elevilor din Constanţa solicită intervenţia Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la OUG. „În anul 2016, 46.000 de elevi au abandonat şcoala, este exact anul preluării Guvernării de către actuala putere. Deşi situaţia este una alarmantă, Guvernul a refuzat vehement să ia măsuri împotriva acestui fapt. Chiar şi în ultimul ceas, când Comisia Europeană ne spune că 16,1% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani din România nu au mai mult de 8 clase, Guvernul caută să se răzbune şi mai tare pe elevi, luându-le transportul în comun”, afirmă Mihai Tănase.
Pe aceeaşi temă: