Ce s-a ales din Fântâna Dragonului construită în anii 50 de deţinuţii politic: „Nu există un monument mai reprezentativ al suferinţelor lor“
0Fântâna Dragonului, bijuteria arhitectonică gândită şi construită de deţinuţii politic în anii '50, a fost abandonată de autorităţi, vandalizată de suporterii echipei FC Farul Constanţa şi transformată în casă de oamenii străzii.
Printre blocurile socialiste din zona Stadionului Constanţei, pe o esplanadă de piatră, stă ascunsă de 70 de ani o bijuterie arhitectonică: Fântâna Dragonului, cea mai mare fântână arteziană din ţară, care are peste 40 de metri lungime şi aproape 20 de metri lăţime, ce conţine elemente din mitologia chineză. Din cupa centrală, ce se sprijină pe spatele unor dragoni, apa se revărsa în patru bazine dispuse în cascadă. Trecerea apei dintr-un bazin în altul se făcea prin gura unor dragoni.
Cum se lăudau comuniştii cu realizările deţinuţilor politic
Ea a fost gândită, proiectată şi construită în anii '50 de mari arhitecţi ai României, cum ar fi Ioan Puşchilă, G.M. Cantacuzino, Sorin Obreja, Virgil Antonescu, Gheorghe Atanasiu si Constantin Joja. Şeful punctului de lucru la Fântâna Dragonului a fost arh. Virgil Antonescu, ale căror nume nu figurează pe nicăieri, întrucât ei îşi ispăşeau pedepse pentru că se opuseseră regimului comunist. Un deţinut care a lucrat la cele două obiective, stadionul şi fântâna, a lăsat o mărturie despre cum se lăudau comuniştii cu realizările lor în cartea „Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964. Între destin concentraţionar şi vocaţie profesională“, semnată de arh. Vlad Mitric Ciupe: „Duminica noi stăteam încuiaţi în baraca de lângă stadion şi venea tineretul progresist, comunist, şi se poza pe la vagoneţi. Şi apăreau în gazetă informaţii că Stadionul Constanţa e făcut dă tineretul comunist al Constanţei, care lucrează voluntar şi face şi drege; să pozau la vagoneţii unde transpiram noi“.
Cum arăta Fântâna Dragonului Colecţie Dan Sambra
Dumitru Nicodim, un alt deţinut politic, care şi-a scris memoriile, aminteşte de stadion şi de fântână: „Aveam normativul în faţă, cronometrul, aveam coeficientul de preţ, cantitatea de la adâncimea la adâncimea şi în felul acesta am normat manopera pentru şase stâlpi. A fost muncă multă la stadion şi la fântână. Aproape 300 de deţinuţi lucrau acolo, dar alţi vreo 200 ciopleau piatra la cariera de la Adis-Abeba, punctul lor de lucru special. Toţi aceştia erau elita, intelectuali recalificaţi, poeţi, scriitori, oameni politici, medici, avocaţi. Mă gândesc că nu există în România un monument mai
reprezentativ al muncii şi îndemânării lor, al suferinţelor lor, ca acest stadion-amfiteatru din piatră şi Fântâna Dragonului. Ele ar trebui să fie totdeauna proprietate publică şi protejate ca atare, cu numele lor dălţuite în piatră. Fântâna poate fi chiar acest mausoleu“.
Loc de joacă în ruina fântânii
Din păcate, ambele ctitorii ale deţinuţilor în zeghe sunt acum abandonate. Stadionul are lacătul pe uşă şi tribunele sunt invadate de bălării, iar fântâna dintre blocuri este vandalizată. Fântâna abandonată de autorităţi are în prezent pereţii desenaţi cu graffiti de suporterii echipei de la malul mării, dar şi de alţi tineri care şi-au exprimat talentul pe bijuteria arhitecturală construită de mari intelectuali cu Securitatea pe urmă şi sub ameninţarea gardienilor. Din zidărie au început să se desprindă bucăţi întregi de tencuială, gunoaiele sunt peste tot, iar în construcţia de pe flancul stâng, care acum nu mai are nici uşă de acces, se ascund oamenii străzii.
În urmă cu două săptămâni, aici, un localnic a descoperit un cadavru spânzurat de ţevi. Conform informaţiilor primite de la IPJ Constanţa, este vorba de o persoană cu identitate necunoscută, care a ales să-şi pună capăt zilelor în acest loc. De altfel, gura de aerisire a fost punctul de atracţie al puştilor care locuiesc în zonă, care au încercat să vadă cât de lung este tunelul de sub fântână. Însă, nici cei mai temerari dintre ei nu au ajuns la capăt, ei temându-se de şobolani, aşa după cum ne-au mărturisit.
În ultimul bazin al fântânii, angajaţii primăriei Constanţa au amenajat un loc de joacă pentru copii: un tobogan şi câteva băncuţe. Oamenii din zonă povestesc că fântâna nu a fost niciodată reabilitată. „Acum ceva timp, au venit nişte muncitori şi au ridicat pământul care era în bazine, dar cam atât. Atunci am crezut că o vor şi repara, dar s-au oprit aici“, spun ei. De altfel, puţini ştiu ce reprezintă ea şi de cine a fost construită.
Fântâna dintre blocurile comuniste
Arhitectul constănţean Arhitectul Radu Cornescu vorbeşte la superlativ despre Fântâna Dragonului: „Era o bijuterie această fântână când era funcţională. Orice astfel de construcţie este un element decorativ, care întregeşte peisajul urban, şi care trebuie protejată“, consideră specialistul.
Chiar dacă între timp în jurul ei au fost ridicate blocuri socialiste, el crede că această fântână poate fi pusă în valoare: „Ar trebui să se facă amenajări pentru a nu se face o trecere bruscă între blocuri, adică între mediul care a devenit ostil, un oraş-dormitor, şi fântâna care trebuie pusă în valoare. Ţine de o acţiune edilitară. Ar trebui să fie făcut un concurs pentru amenajare“. Deci, conchide arh. Radu Cornescu, nu este vorba doar de reabilitarea ei, ci cum se face trecerea de la un astfel de monument şi construcţiile care o înconjoară.