Capsula timpului a ajuns la Constanţa. Expoziţie cu primii cercetaşi ai Dobrogei, la Muzeul de Istorie şi Arheologie

Imagini inedite din activitatea cercetaşilor au fost expuse vineri, 24 aprilie, la Muzeul de Arheologie Constanţa, unde a fost organizată o expoziţie inedită, coordonată de dr. Lavinia Gheorghe.

Actualii cercetaşi au putut admira fotografii realizate cu activitatea cercetaşilor din cele mai vechi timpuri, cu înaintaşii lor din Silistra şi Durostor, dar şi din Târgovişte, Azuga şi Breaza.
 

Capsula timpului, deschisă peste 100 de ani 
 

În cadrul expoziţiei a putut fi admirată şi „Capsula timpului“, realizată în 2013. În cufărul sculptat cu multă măiestrie de un meşter popular au fost adunate obiecte şi amintiri ale cercetaşiei din acest început de veac. „Capsula Timpului” va rămâne sigilată şi va fi deschisă peste 100 de ani. Cufărul va fi expus la Constanţa la Muzeul de Arheologie Constanţa, Muzeul Marinei şi Muzeul de Istorie Naţională.
Sub deviza „Gata oricând“, zeci de cercetaşi au venit la expoziţie şi ne-au spus poveşti despre loialitate, dăruire, curaj şi voinţă.

Pasiunea de la mare
 

Marian Geageac de 15 ani este elev la Liceul Traian din Constanţa, iar marea lui pasiune este cercetăşia. I-a văzut pe cercetaşi la Festival Antic Tomis, când au defilat prin Parcul Tăbăcărie şi a decis că într-o bună zi va fi şi el în mijlocul lor. Şi aşa a fost. În septembrie anul trecut a devenit aspirant şi ulterior a fost primit în rândurile cercetaşilor. Între timp a acumulat multă experienţă şi  avut parte de aventuri cum doar în filme le-a văzut. A învăţat să aprindă focul fără chibrituri, a dormit în sac, şi-a construit adăpost în pădure şi a ieşit dintr-o încăpere numai după ce a dezlegat toate misterele.  
 

Centrul de la Constanţa a fost redeschis în anul 2013 de către Irina Eva Liţcanu. Avocat în restul timpul, ea îşi găseşte întotdeauna timp pentru activitatea de voluntariat. În prezent, la Constanţa sunt peste 150 de cercetaşi.

De la „Licurici“ la „Lideri“
 

Cel mai mic cercetaş are cinci ani şi face parte din patrula „Licuricii“. Urmează „Lupişorii“, „Căluţii de mare“, „Temerarii“, „Exploratorii“, şi „Liderii“.

Fondatorul mişcării cercetăşeşti este lordul Baden Powell, născut la Londra în anul 1857. Urmând o carieră militară, el a încercat să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activităţi distractive pentru ridicareaa moralului trplor. În anul 1907, a organizat o tabără pentru 20 de tineri, în care promova, prin educaţie non-formală, lcrul în echipă şi progresul personal, prin forţele proprii. 
 

În România, mişcarea a fost iniţiată de savantul Gheorghe Munteanu-Murgoci, care a descoperit cercetaşii la o vizită la Londra şi a devenit conducătorul primelor grupuri de cercetaţi români.

Legea Cercetaşului 

1. Cercetaşul îşi iubeşte patria sa, România, şi pune interesele ţării şi colectivităţii deasupra celor personale. 

2. Cercetaşul crede în Dumnezeu şi respectă credinţa celorlalţi. 

3. Cercetaşul este loial, îşi respectă cuvântul dat, spune adevărul, este curat în gând, în vorbă şi în faptă 

4. Cercetaşul este util şi îşi ajută semenii în orice situaţie, este un prieten pentru toţi şi frate cu toţi cercetaşii. 

5. Cercetaşul este econom şi cumpătat, respectă munca şi proprietatea, este îngăduitor cu alţii şi sever cu sine, îşi îngrijeşte corpul şi duce o viaţă sănătoasă. 

6. Cercetaşul iubeşte şi ocroteşte natura şi este bun cu animalele. 

7. Cercetaşul îşi iubeşte şi ascultă părinţii, îşi respectă profesorii şi şefii, este disciplinat în tot ceea ce face, respectă părerile altora şi îşi asumă răspunderea faptelor sale. 

8. Cercetaşul este curajos şi încrezător în puterile lui, vioi şi plin de însufleţire. 

9. Cercetaşul iubeşte învăţătura şi la rândul său îi învaţă şi pe alţii. 

10. Cercetaşul se străduieşte să facă în fiecare zi o faptă bună, oricât de neînsemnată ar părea ea. 

Promisiunea Cercetaşului: „Promit, pe onoarea mea, să fac tot posibilul să slujesc lui Dumnezeu şi Tării mele, să-mi ajut aproapele în orice moment şi să mă supun Legii Cercetaşului.” 

Salutul cercetaşului se face având trei degete lipite (inelar, mijlociu şi arătător), iar degetul mare suprapus peste cel mic, semn că cel mare îl ajută pe cel mic.