95 de ani de la crearea Partidului Naţional Ţărănesc. Soarta formaţiunii politice care i-a dat pe Iuliu Maniu, Ion Mihalache sau Corneliu Coposu

Corneliu Coposu obişnuia să spună că Partidul Naţional Român s-a născut pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, în 1848. În 1926, au avut loc la Bucureşti congresele Partidului Naţional Român şi a Partidului Ţărănesc, care au votat fuziunea şi astfel s-a născut Partidul Naţional Ţărănesc.

Partidul Naţional Ţărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Naţional Român din Transilvania, prezidat de Iuliu Maniu, cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat, prezidat de Ion Mihalache.

La 30 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri s-a decis dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc, după înscenarea de la Tămădău. În dimineaţa zilei de 14 iulie 1947, la orele 6.30, mai mulţi membri naţional-ţărănişti au fost prinşi de autorităţile comuniste pe câmpul de la Tămădău, în timp ce încercau să se îmbarce în două avioane I.A.R.-39, cu scopul de a fugi peste graniţă. Din grup făceau parte: Ion Mihalache, vicepreşedinte PNŢ, cu soţia, Nicolae Penescu, secretar general PNŢ, cu soţia, Nicolae Carandino, directorul ziarului „Dreptatea”, cu soţia, Ilie Lazăr, doctorul Constantin Gafenco, inginerul Gheorghe Popescu, Dumitru şi Eugen Borcea.

Toţi membrii PNŢ au fost arestaţi şi duşi într-o carceră a Ministerului de Interne. La 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor a ridicat imunitatea parlamentară a demnitarilor naţional-ţărănişti, pentru a putea fi arestaţi. S-a interzis activitatea ziarului „Dreptatea”, ziarul PNŢ, iar Iuliu Maniu, împreună cu întreaga conducere a partidului au fost arestaţi.

Imediat după izbucnirea Revoluţiei, Corneliu Coposu a anunţat printr-un mesaj-manifest reintrarea în viaţa publică a Partidului Naţional Ţărănesc. La 8 ianuarie 1990, când se împlineau 117 ani de la naşterea marelui om politic Iuliu Maniu, la Tribunalul Bucureşti a fost depusă cererea de înscriere a Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, formaţiune politică pe care comuniştii au interzis-o, împreună cu întreaga opoziţie, la 29 iulie 1947, prin hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1027. 

În plin regim comunist, membrii marcanţi ai partidului nu şi-au trădat idealurile. Cu doi ani înainte de izbucnirea Revoluţiei, în 1987, Corneliu Coposu a afiliat formaţiunea politică aflată în clandestinitate, la Internaţionala Creştin Democrată adresând o cerere lui Jean-Marie Daillet, vicepreşedintele organizaţiei. „Partidele nu se fac în jurul unei personalităţi sau a unui lider. Partidul Naţional Ţărănesc a avut cei mai importanţi lideri din istoria poporului român. L-a avut pe Maniu, l-a avut pe Mihalache, l-a avut pe Titulescu. A avut atâţia oameni mari. Dar nu aceşti oameni mari au menţinut tradiţia acestui partid, ci ideologia în care au crezut masele”, spunea Corneliu Coposu. 

Pe aceeaşi temă:
 

Ion Andrei Gherasim, şeful de cabinet al lui Corneliu Coposu: „Minerii au distrus casa Seniorului. Şi-au făcut nevoile în ea“

INTERVIU Nicolae Raţiu: „Pentru Ion Raţiu, tatăl meu, Ion Iliescu a fost mereu Ceauşescu 2“

Femei în închisorile comuniste. Destinul tragic al lui Arlette Coposu, soţia Seniorului, închisă pentru spionaj şi care a murit la scurt timp după eliberare