100 de ani de la primul scrutin universal organizat în România. Ce condiţii au fost puse după eliminarea votului cenzitar
0Arhivele Naţionale ale României a dezvăluit modul în care au votat românii în urmă cu un secol şi legile care au guvernat scrutinul.
Primele alegeri din România Mare au avut loc în 1919, în urmă cu 100 de ani: la 2, 3 şi 4 noiembrie alegerile pentru Adunarea Deputaţilor, pe 7 şi 8 noiembrie pentru Senat.
Pentru prima dată, aveau drept de vot cetăţenii români de sex masculin, cu vârsta peste 21 de ani împliniţi, astfel numărul alegătorilor a crescut, iar ţărănimea a dobândit o pondere electorală clară, în comparaţie cu sistemul electoral anterior, cel al votului cenzitar. Candidaţii puteau să-şi depună candidatura în cel mult două circumscripţii electorale.
Noul sistem de vot universal pe întregul teritoriu al României Mari a fost reglementat prin mai multe acte normative publicate în Monitorul Oficial, dar punerea în practică a suferit şi numeroase amânări pe parcursul anului 1919.
Legislaţia era foarte detaliată, stabilind data, intervalul orar de desfăşurare a scrutinului, stabilirea locaţiei pentru fiecare Birou Electoral Central de circumscripţie, asigurarea pazei, amenajarea cabinelor, cuantumul amenzilor pentru nerespectarea legii, modalitatea de imprimare a buletinelor, modul de votare.
O mică expoziţie cu documente originale este deschisă în luna noiembrie în holul central al Arhivelor Naţionale din Bd. Regina Elisabeta nr. 49, sector 5 , Bucureşti.
Lista de susţinători ai candidaturii lui Iuliu Maniu.
ANR, SANIC, fond Min. Justitiei. Comisia Centrală Electorală, dosar 1/1919, f. 30
Buletin de vot anulat, însoţit de motivarea anulării: „prezentat deschis, cu lista în afară”
ANR, SANIC, fond Ministerul Justiţiei, Comisia Centrală Electorală, dosar 2/1919, f. 149 Colecţie Arhivele Naţionale
Vă mai recomandăm: