Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca propune o perioadă de tranziţie pentru revenirea cu prezenţă fizică la cursuri
0Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin Senatul UBB, a adoptat luni, 14 martie 2022, propunerea Consiliului de Administraţie al Universităţii, de revenire la formatul clasic printr-o perioadă de tranziţie.
În sinteză, UBB a decis revenirea completă la cursurile cu prezenţă fizică după o perioadă de tranziţie care se va încheia la finalul lunii martie, cu posibilitatea excepţională de prelungire până în data de 4 aprilie 2022, la solicitarea specifică a facultăţilor.
„La anunţul autorităţilor că din 9 martie este necesară revenirea la formatul clasic, noi am militat prin diverse mecanisme pentru o variantă de tranziţie raţională, şi anume continuarea formatului existent. Dacă acest sistem a fost bun doi ani pentru a susţine diplome ale universităţilor româneşti, nu poate să fie atât de catastrofic – chiar nu putem spune asta! – să îl mai aplicăm câteva, puţine luni din semestrul II. Asta pentru a nu bulversa organizarea semestrului şi viaţa comunităţii academice şi pentru a nu favoriza abandonul şcolar.
Evident, examenele finale de semestru trebuie organizate în regim clasic (ca etapă standard de revenire), iar anul universitar 2022-2023 implementat în formatul clasic acreditat, îmbogăţit cu variante online (după adaptări legislative).
Autorităţile au aprobat doar o perioadă scurtă de tranziţie, cu constrângeri de recuperare. Noi credem în continuare că variantă propusă iniţial de UBB ar fi fost cea mai bună, fiecare urmând apoi să şi-o adapteze la mijlocul semestrului II prin prisma autonomiei universitare (de la clasic, prin hibrid, până la online).
Nu poţi trata o universitate cu zeci de mii de studenţi, venind din toate colţurile ţării (nu mai vorbesc de cei din străinătate) într-un oraş scump, cu un profil complex (şi la noi specializările tehnice/ştiinţe/vocaţionale sunt deja în regim clasic sau hibrid, dar multe specializări socio-umane, cu numeroşi studenţi, sunt în regim online), ca una care are doar câteva mii, majoritatea din propriul judeţ, cu resurse de spaţiu care adesea exced nevoile studenţilor pe care îi au şi cu specializări dominant vocaţionale care au început deja de luni bune varianta clasică.
Suntem în scop pe aceeaşi linie cu autorităţile – campusurile trebuie să reprindă viaţă -, dar vedem calea diferit. Ca instituţie academică ne putem însă exercita autonomia doar în condiţiile reglementărilor existente, astfel că decizia noastră trebuie înţeleasă în acest context.” a afirmat rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Studenţii UBB s-au declarat nemulţumiţi de decizia impusă de Ministerul Educaţiei, urmând să organizeze proteste şi să transmită autorităţilor memorii cu privire la decizia luată de minister.
Cea mai veche universitate din ţară
UBB este universitatea cu tradiţia academică cea mai veche din România (începută acum 440 de ani – 1581), reprezentând cea mai mare comunitate academică din ţară (cu peste 55.000 de oameni, din 15 localităţi şi 11 judeţe).
De la fondare, UBB face parte din galeria universităţilor de prestigiu şi de referinţă din România, de şase ani aflându-se pe prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaţionale majore ale universităţilor.
În plus, de mai mulţi ani UBB ocupă primele poziţii în ţară în rankingurile internaţionale globale şi pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universităţi ale lumii, cu o infrastructură academică avansată (ex. unităţi CDI integrate în reţele europene, laboratoare didactice modernizate şi integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.).
Recent (2021), în urma auditului internaţional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate „world-class” (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizaţia unora din cele mai prestigioase universităţi europene „world-class/research-intensive”, iar din 2021 este parte a alianţei universităţilor europene EUTOPIA.
Vă mai recomandăm şi:
Universitate din Cluj cumpără un hotel de 5 stele cu 9 milioane de euro