Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ioan. Ziua în care femeile sunt mai puternice decât bărbaţii sau adevăratul 8 Martie

Pe 7 ianuarie, creştinii îl sărbătoresc pe Sf. Ioan Botezătorul. Este ziua în care ne felicităm rudele şi prietenii care poartă numele sfântului şi asistăm la câteva tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ioan interesante în diferite zone ale ţării. În Transilvania şi Bucovina avem „Udatul ionilor“, iar în Muntenia şi Dobrogea „Tontoroiul femeilor“.

Etnologii susţin că pe 7 ianuarie ar fi adevărata zi a femeii, nu 8 martie, pe care o văd drept o „invenţie urbană“.

Etnologul clujean Maria Golban Şomlea, totodată interpretă de muzică populară, spune că „tradiţiile vechi poartă cu ele peste timpuri podoabe şi daruri ale pământului, înţelepciunea poporului şi credinţa în Dumnezeu“.

A doua zi de Bobotează, pe 7 ianuarie, creştinii îl sărbătoresc pe Sf. Ioan Botezătorul. Ion sau Ioan, în funcţie de regiune, este unul dintre cele mai des întâlnire nume româneşti. Tradus din ebraică, acest nume înseamnă „Domnul este milos“ sau „cel de care Dumnezeu are milă“.

Tradiţia populară spune că de S.f Ioan se practică obiceiul „Iordănitului“, al „Udatului Ionilor“ şi al „Tontoroiului femeilor“ (o petrecere doar a femeilor), explică etnologul Maria Golban Şomlea, pe blogul său.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ioan

Fiecare obicei, detaliat, mai jos:

Iordănitul - Grupuri de feciori merg cu Iordanul. Ei împrumută busuioc şi agheasmă de la preot (folosite de Bobotează) şi se duc pe la casele oamenilor, botezându-i şi iordănindu-i. Feciorii iau în braţe fiecare membru al familiei şi se învârtesc. Unii oameni se luptă cu aceştia ştiind că „iordănitorii” sunt ajutaţi de Sf. Ioan care dă putere şi celui care se luptă cu ei. Tradiţia populară zice că dacă un flăcău a fost „iordănitor” un an, trebuie să continue trei ani la rând.

„Udatul ionilor - se practică în Transilvania şi Bucovina. Spre exemplu, în localitatea sibiană Tălmăcel, flăcăii cu numele de Ioan poartă un steag împodobit şi sunt urcaţi într-un car alegoric, împodobit cu crengi de brad. Animalul înhămat, cal sau bou, este şi el împodobit cu betele colorate. Cu toţii merg până la marginea satului, la un râu, unde Ionii sunt botezaţi şi purificaţi de toate relele anului trecut pentru ca toată comunitatea urmând să aibă parte de un an îmbelşugat. După acest ritual, se organizează un joc, la care sunt invitate şi fetele. Sărbătorea se termină acasă la unul dintre Ioni. El îşi cinsteşte prietenii cu băutură şi colaci, explică etnologul. Tradiţia de la Tălmăcel este unică în România.

„Tontoroiul femeilor“ (petrecerea femeilor) - este un obicei practicat în Muntenia şi Dobrogea, mai precis în judeţele Buzău, Brăila, Vrancea, Constanţa, Tulcea. Se spune că aceasta este adevărata zi a femeii, iar 8 Martie este o invenţie a celor care locuiesc la oraş, se arată şi în cartea etnologului Ion Ghinoiu numită „Datini şi obiceiuri de Bobotează“.

„Se crede că în această zi femeile sunt mai puternice decât bărbaţii lor cărora nu le gătesc nimic şi pe care nu-i ajută în gospodărie. Ele se adună acasă la o "gazdă", fac o petrecere cu lăutari fără să-i cheme şi pe bărbaţi, iar când ies pe uliţă îi prind pe bărbaţii întâlniţi întâmplător şi le cer câte o vadră de vin ca răscumpărare, altfel îi aruncă în râu sau îi "iordănesc" stropindu-i cu apă“, spune Maria Golban Şomlea.

„Când Sf. Ion a botezat gerul“. În Bucovina se pune un brad împodobit la porţile tuturor celor care poartă numele de Ion, iar aceştia sau petreceri cu lăutari.

În popor se spune că Sf. Ioan este naşul lui Iisus şi protectorul copiilor mici, pe care îi ajută să nu moară nebotezaţi. Şi când vremea se mai încălzeşte, se spune că Sf. Ioan a botezat gerul.

Mai puteţi citi:

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează pentru fetele nemăritate. Cum să-ţi afli ursitul cu o farfurie şi două lumânări, fără busuioc pus la sân sau sub pernă

10 tradiţii şi superstiţii populare de Bobotează

Tradiţii şi superstiţii de Bobotează, ziua în care se deschid cerurile. Ce trebuie să faci în ianuarie ca să-ţi meargă bine tot anul