Ţăranul din Transilvania, în 100 de imagini de altădată. Povestea tăcută a celor „ce ne privesc în ochi“

„Privind istoria în ochi. 100 de portrete de ţărani transilvăneni“ este numele expoziţiei virtuale iniţiate de Muzeului Etnografic al Transilvaniei în anul Centenarului Marii Uniri.

„Rămase anonime, dar rezistând timpului graţie întâlnirii providenţiale cu cercetători marcaţi de empatie, persoanele care ne privesc în ochi ne emoţionează astăzi prin forţa cu care transmit valorile şi simbolurile unei lumi de păstrători ai tradiţiilor şi moştenirii noastre culturale“, spun organizatorii expoziţiei virtuale „100 de portrete de ţărani transilvăneni“.

Este prima manifestare ce deschide şirul de evenimente pe care Muzuel Etnografic le va organiza. Imaginile sunt din arhiva instituţiei şi au fost realizate de specialiştii etnografi din cadrul muzeului: Romulus Vuia, Luiza Netoliczka, Teodor Onişor. Acestora li se adaugă un colaborator englez al acesteia, Denis Galloway.

Reprezentanţii Muzeului Etnografic spun că majoritatea imaginilor au fost realizate pe clişee de sticlă, în perioada 1910–1939, în diferite zone etnografice transilvănene şi în Bucovina:

„Fotografia etnografică încerca să surprindă complexitatea diferitelor fenomene culturale, motiv pentru care portretele aveau o pondere mai mică în cadrul colecţiilor din acest domeniu. În perioada realizării lor, imaginile prezentate aveau menirea să documenteze diferitele particularităţi fizionomice ale ţăranilor, portul lor caracteristic – găteala capului, podoabele –, fotografia de hârtie având şi un rol secundar, cel de a înlesni crearea unei legături personale între etnograf şi subiectul cercetării. Distribuţia zonală a imaginilor-portret nu este echilibrată: unele zone, cum ar fi zona Pădurenilor, Ţara Haţegului, sunt mai bine reprezentate, altele mai puţin, iar din multe zone etnografice marcante nu dispunem de portrete“.

Un ochi experimentat de etnolog vede în fotografii nu doar o lume de odinioară, ci şi zona, starea socială, statutul social al persoanei din imagine – iar asta în funcţie de elemente ca tipul de pieptănătură, neacoperirea sau modalitatea de acoperire a capului.

Expoziţia virtuală poate fi văzută AICI.

Mai puteţi citi:

FOTO Ii vechi, dar în vogă şi azi. Povestea cămăşii tradiţionale din Mărgău, unică în România

Creaturi tămăduitoare. Expoziţie inedită despre ingredientele din animale care se vindeau în vechile farmacii din Transilvania