Studiul uriaş, întins pe 24 de ani, care a probat infailibil că mişcarea prelungeşte viaţa. Cât de mult ne pot ajuta exerciţiile cardio-respiratorii

Cercetătorii americani au descoperit că persoanele care practică exerciţiile fizice duc o viaţă mai lungă comparativ cu sedentarii. Au fost studiaţi 122.007 de pacienţi supuşi testului benzii de alergare între 1 ianuarie 1991 şi 31 decembrie 2014.

Cercetătorii au studiat retrospectiv 122.007 de pacienţi care au fost supuşi testelor de alergare la Clinica Cleveland între 1 ianuarie 1991 şi 31 decembrie 2014 pentru a analiza legătura dintre mortalitate şi beneficiile exerciţiilor fizice. Lucrarea a fost publicată în Jurnalul American Medical Association Network Open.

Studiul a constatat că o capacitate cardiorespiratorie crescută datorată exerciţiilor fizice a fost direct asociată cu o mortalitate redusă pe termen lung. Fitness-ul aerobic extrem a fost asociat cu cel mai mare beneficiu, în special la pacienţii mai în vârstă (70 de ani şi mai în vârstă) şi la cei cu hipertensiune arterială.

„Fitness-ul aerobic poate fi practicat de majoritatea pacienţilor şi am constatat în studiul nostru că nu există nicio limită după care să se considere că exerciţiului fizic dăunează. Toată lumea ar trebui încurajată să aibă un nivel ridicate de fitness”, a declarat Wael Jaber, MD, medic cardiolog la Cleveland Clinic şi autor principal al studiului. 

Riscurile sedentarismului

Riscul asociat cu capacitatea cardiorespiratorie slabă a fost comparabil sau chiar depăşit de cel al factorilor de risc clinici tradiţionali, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat şi fumatul.

Constatările studiului subliniază beneficiile pe termen lung ale exerciţiilor fizice şi de fitness, chiar şi la niveluri extreme, indiferent de vârsta sau de bolile cardiovasculare existente.

Mai multe studii recente au sugerat existenţa unor legături între exerciţiile extreme de fitness şi anumite efecte cardiovasculare adverse, cum ar fi fibrilaţia atrială şi boala coronariană. Cu toate acestea, studiul recent publicat de Clinica Cleveland a constatat că o stare de fitness extremă a oferit un beneficiu suplimentar de supravieţuire peste nivele mai modeste de fitness şi că pacienţii care sunt într-o formă foarte bună au trăit cel mai mult.

Efectele fitness-ului extrem

„Am fost deosebit de interesat de relaţia dintre fitness-ul extrem şi mortalitate”, a spus Kyle Mandsager, medic de la Cleveland Clinic şi autorul principal al studiului. „Această relaţie nu a fost niciodată măsurată obiectiv la o scara atât de mare”, a adăugat el.

Toţi pacienţii au fost supuşi anterior testelor de stres la Clinica Cleveland şi au fost împărţiţi în cinci grupuri de performanţă - elită, performanţă ridicată, peste medie, sub medie şi scăzută. Reprezentanţii de la categoria „elită”, 2,5% din toţi voluntarii analizaţi, au fost definiţi ca având capacitatea aerobică similară cu cea a atleţilor de performanţă. Supravieţuirea pe termen lung a fost ajustată pentru vârsta, sexul, înălţimea, greutatea, indicele de masă corporală, medicamentele necesare şi comorbidităţi.

În ce a constat studiul

Atunci când subgrupele au fost analizate în funcţie de vârstă, beneficiul de supravieţuire al elitei faţă de cei din grupa „performanţă ridicată” a fost cel mai notabil la pacienţii vârstnici. La peste 70 de ani, cei din categoria „elită” au avut un risc de mortalitate de aproape 30% mai mic comparativ cu cei cu performanţe înalte. La grupele mai tinere de vârstă nu a existat o diferenţă statistică în rezultatele dintre elită şi cei cu performanţe ridicate.

Atunci când subgrupele au fost analizate din perspectiva comorbidităţii (Afectiuni care sunt prezente simultan la aceeaşi persoana-nr), mortalitatea de toate cauzele a fost invers proporţională cu capacitatea cardiorespiratorie şi a fost cea mai scăzută la categoria „elită”.

Pentru pacienţii cu hipertensiune arterială, la voluntarii „de elită” s-a constatat din nou o reducere cu aproape 30% a mortalităţii indiferent de cauză, comparativ cu cei cu performanţe ridicate. 

Pentru toate celelalte subgrupe de comorbiditate nu a existat o diferenţă statistică a ratei de supravieţuire între elită şi cei cu performanţe ridicate.

Realizatorii studiului susţin că este important de reţinut că analiza s-a făcut pe o populaţie mare, iar pacienţii individuali ar trebui să se consulte întotdeauna cu medicul personal înainte de a începe un program de exerciţii fizice.

Citeşte şi

Studiu ştiinţific complex: cele mai populare suplimente de vitamine şi minerale consumate în lume sunt inutile

Secretul longevităţii se află în intestin. Experimentul cu probiotice care au prelungit viaţa cu 60%