Studiu: legătura dintre boală şi „ceaţa“ mentală. Cum afectează inflamaţia activitatea creierului

Oamenii de ştiinţă au descoperit o posibilă explicaţie pentru slăbiciunea/ceaţa mentală care însoţeşte adesea boala inflamatorie. Şi cea mai uşoară dintre boli poate reduce vigilenţa, au concluzionat cercetătorii britanici.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Birmingham, în colaborare cu Universitatea din Amsterdam, au descoperit o posibilă explicaţie pentru „ceaţa” mentală care însoţeşte adesea boala. Se estimează că 12 milioane de cetăţeni britanici au o afecţiune medicală cronică, iar mulţi dintre ei raportează oboseală mentală severă pe care o caracterizează drept „slăbiciune” sau „ceaţă a creierului”. Această afecţiune este adesea la fel de debilitantă ca boala în sine. O echipă de la Centrul de Sănătate a Creierului Uman din cadrul Universităţii a investigat legătura dintre această ceaţă mentală şi inflamaţie - răspunsul organismului la boli. Într-un studiu publicat în „Neuroimage”, acestea arată că inflamaţia pare să aibă un impact negativ deosebit asupra abilităţii creierului de a atinge şi menţine o stare de alertă, relatează Science Daily.

Dr. Ali Mazaheri şi profesorul Jane Raymond sunt autorii principali ai studiului. Dr. Mazaheri susţine: „Oamenii de ştiinţă au bănuit de mult o legătură între inflamaţie şi cogniţie, dar este foarte dificil de demonstrat relaţia de cauzalitate. De exemplu, persoanele care trăiesc cu o afecţiune medicală sau sunt supraponderale s-ar putea plânge de tulburări cognitive, dar este greu de spus dacă asta se datorează inflamaţiei asociate acestor probleme sau dacă există alte motive ".

Experimentul

„Cercetările noastre au identificat un proces important specific în creier, care este clar afectat atunci când inflamaţia este prezentă”, a spus cercetătorul.

Studiul s-a concentrat în mod special pe o zonă a creierului care este responsabilă pentru atenţia vizuală. Un grup de 20 de tineri voluntari de sex masculin au luat parte şi au primit un vaccin anti-salmonela care provoacă inflamaţii temporare, dar are câteva alte efecte secundare. Apoi au fost testaţi astfel: au trebuit să dea răspunsuri cognitive la imagini simple afişate pe ecranul computerului. Testul a avut loc la câteva ore după injecţie, astfel încât capacitatea lor de a controla atenţia a putut fi măsurată. Activitatea creierului a fost măsurată în timp ce au efectuat testele de atenţie. Într-o altă zi, înainte sau după test, ei au primit o injecţie cu apă (un placebo) şi au făcut aceleaşi exerciţii de atenţie. În fiecare zi de testare nu ştiau ce injecţie au primit. Starea lor de inflamaţie a fost măsurată prin analizarea sângelui colectat în fiecare zi.

Ce explică „ceaţa creierului“  

Testele utilizate în studiu au evaluat trei procese de atenţie separate, fiecare implicând părţi distincte ale creierului. Aceste procese sunt: ​​„alertare” care presupune atingerea şi menţinerea unei stări de alertă; „orientarea” care presupune selectarea şi prioritizarea informaţiilor senzoriale utile; şi „controlul executiv” folosit pentru a stabili stimulii cărora trebuie să le acorde atenţie atunci când informaţiile disponibile sunt contradictorii.

Rezultatele au arătat că inflamaţia a afectat în mod specific activitatea creierului legată de menţinerea alertei, în timp ce celelalte procese de atenţie au părut neafectate de inflamaţie.„Aceste rezultate arată destul de clar că există o parte foarte specifică a reţelei creierului care este afectată de inflamaţie”, spune dr. Mazaheri. „Acest lucru ar putea explica „ceaţa creierului ”.

Profesorul Raymond spune: „Această constatare este un pas important înainte în înţelegerea legăturilor dintre sănătatea fizică, cognitivă şi mentală şi ne spune că şi cea mai uşoară dintre boli poate reduce vigilenţa”.

Măsuri pentru pacienţii cu inflamaţie cronică

Dr. Leonie Balter, primul autor al studiului, care a fost finalizat ca parte a doctoratului său, a concluzionat: „Înţelegerea mai bună a relaţiilor dintre inflamaţie şi funcţiile creierului ne va ajuta să investigăm alte modalităţi de a trata unele dintre aceste afecţiuni. De exemplu, în continuare cercetările ar putea arăta că pacienţii cu afecţiuni asociate cu inflamaţia cronică, cum ar fi obezitatea, boala renală sau Alzheimer, ar putea beneficia de luarea de medicamente anti-inflamatorii pentru a ajuta la păstrarea sau îmbunătăţirea funcţiei cognitive. "În plus, modificări subtile în funcţiile creierului pot fi utilizate ca un marker precoce al deteriorarii cognitive la pacienţii cu boli inflamatorii.

Următorul pas pentru echipă va fi testarea efectelor inflamaţiei asupra altor domenii de funcţionare a creierului, cum ar fi memoria.

Citeşte şi

Cercetătorii au descoperit trăsătura cea mai importantă a creierului oamenilor inteligenţi

Ce transformări structurale provoacă în creierul copiilor timpul petrecut în faţa ecranului