Şoarecii sunt principalii responsabili pentru boala Lyme, şi nu căpuşele. Cercetătorii vor să afle de ce rozătoarele  nu se îmbolnăvesc

Pe măsură ce incidenţa bolii Lyme creşte, cercetătorii au făcut un pas semnificativ spre găsirea de noi modalităţi de prevenire a transmiterii acesteia. Experţii americani au secvenţiat genomul şoarecelui cu picioare albe, cel care poartă bacteria care cauzează boala, dar nu este niciodată infectat cu aceasta.

Experţii, care includ un pionier în descoperirea bolii Lyme, au secvenţiat genomul animalului care transportă bacteriile ce provoacă boala. Studiul cercetătorilor de la Universitatea din California, Irvine şi colegii lor oferă abordări noi în ceea ce priveşte blocarea transmiterii bolii Lyme la oameni. Rezultatele studiului lor au fost publicate în revista Science Advances, citată de Science Daily. 

Oamenii de ştiinţă au dedicat patru ani decodificării structurii genetice a speciei de şoareci „peromyscus leucopus” sau „şorecii cu picioare albe”, care adăposteşte bacteriile cauzatoare de boala Lyme. Spre deosebire de şoarecii care ajung în casele oamenilor, aceste rozătoare locuiesc în păduri, arbuşti şi zone umede. Oamenii se infectează atunci când o căpuşă îi muşcă după ce s-a hrănit cu un şoarece cu picioare albe care transportă bacteriile. „Multe eforturi de combatere a bolii Lyme s-au concentrat pe încercarea de a controla căpuşe, dar au fost dificil de pus în practică", a spus pionierul în descoperirea bolii Lyme, Alan Barbour, MD. „Aşa că am decis că, în schimb, ar trebui să ne uităm la animalul care transportă boala”.

Genomul şoarecelui care transmite Lyme

Barbour a descoperit „Borreliella burgdorferi”, bacteriile care provoacă boala Lyme. Este profesor de medicină, microbiologie şi genetică moleculară la Şcoala de Medicină Universităţii California, Irvine (UCI).

Ca un pas următor în examinarea rolului şoarecului cu picioarele albe în răspândirea bolii Lyme, Anthony Long, doctorand, profesor asociat de ecologie şi biologie evolutivă la Şcoala de Ştiinţe Biologice a UCI, a lucrat cu Barbour şi alţi cercetători la sarcina complexă de a determina secvenţa de ADN care alcătuieşte genomul animalului. Genomul acestuia are dimensiuni similare cu cel al oamenilor.

„Dacă doriţi să înţelegeţi o specie, cunoaşterea structurii sale genetice este de nepreţuit”, a spus Long, un genetician şi genomicist. „Oferă o foaie de parcurs care face ca noile abordări de cercetare să fie mult mai rapide şi mai eficiente”. În timp ce aceste rozătoare sunt numite şoareci, acestea sunt mai strâns legate de hamster decât de şoarecele din casă, iar noile date ale cercetătorilor au subliniat acest fapt.

 Şoarecii nu dezvoltă Lyme 

Cu genomul în mână, oamenii de ştiinţă sunt interesaţi să urmărească mai multe căi potenţiale pentru prevenirea transmiterii bolii Lyme. Printre ei se dezvoltă o metodă de vaccinare, un proces folosit deja pentru a preveni transmiterea rabiei la alte tipuri de animale.

De asemenea, ar dori să afle de ce rozătoarele nu dezvoltă boala Lyme, chiar dacă acestea poartă bacteriile. „Înţelegerea a ceea ce îi protejează să se îmbolnăvească ne-ar putea ghida în protejarea oamenilor de acesta”, a spus Barbour. El a menţionat că, pe lângă boala Lyme, rozătoarele poartă alte infecţii emergente, inclusiv o formă de encefalită virală şi boli similare cu malaria şi febra „Rocky Mountain”.

Genomul şoarecilor cu picioarele albe este acum disponibil pentru descărcare gratuită tuturor celor interesaţi de boala Lyme sau de microorganismele care provoacă ale boali care pot fi transferate de la purtătorul rozător la om. Oamenii de ştiinţă spun că speră că informaţia îi va ajuta pe ceilalţi în încercarea de a lupta împotriva acestei transmisii.

Pe măsură ce înaintează cu investigaţiile lor, cercetătorii spun că rămâne foarte important pentru public să continue protejarea împotriva bolii Lyme prin prevenirea muşcăturilor de căpuşă. Informaţii despre cum să protejeze oamenii, animalele de companie şi curţile de insecte sunt disponibile pe site-urile Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor.

Numărul raportat de cazuri confirmate şi probabile de boală Lyme în Statele Unite a crescut cu peste 17 la sută între 2016 şi 2017, crescând de la 36.429 la 42.743. Observând că aceste cifre reprezintă probabil doar o fracţiune din suma reală, de asemenea, se spune că cazurile raportate s-au triplat de la sfârşitul anilor '90.

Citeşte 

A început atacul căpuşelor: 97% din ele poartă bacteria care dă boala Lyme