Sărăcia se „întipăreşte“ în genele noastre. Corpurile noastre îşi „amintesc“ condiţiile de trai precare
0Un studiu al cercetătorilor americani de la Universitatea Northwestern relevă că genele nu sunt acele trăsături imuabile cu care ne naştem, aşa cum se credea până acum. Statutul socio-economic influenţează mai mult de 1.500 de gene, adică 10% din genom, arată studiul citat.
Un nou studiu de la Universitatea Northwestern provoacă cunoştinţele actuale în ceea ce priveşte trăsătura genelor de a fi elemente imuabile fixate încă de la concepţie, relatează Science Daily.
Studiile anterioare au arătat că statutul socio-economic (SES) este un factor determinant al sănătăţii şi bolilor umane, iar inegalitatea socială este un factor de stres omniprezent pentru populaţiile umane la nivel global. Nivelul scăzut al educaţiei şi / sau venitul prezic, de exemplu, un risc crescut pentru boli de inimă, diabet, mai multe forme de cancer şi boli infecţioase. Mai mult, SES inferior este asociat cu procese fiziologice care contribuie la dezvoltarea bolii, incluzând inflamaţia cronică, rezistenţa la insulină şi disfuncţia cortizolului. În acest studiu, cercetătorii au descoperit dovezi conform cărora sărăcia poate fi încorporată în genom. Ei au descoperit că statutul socio-economic inferior este asociat cu nivelurile de metilare a ADN-ului (DNAm) – un marker epigenetic cheie care are potenţialul de a modela expresia genelor în cazul a mai bine de 1.500 de gene.
Semnele sărăciei pe genom
Cu alte cuvinte, sărăcia lasă semne pe aproape 10% din genele genomului. Principalul autor al studiului, Thomas McDade a spus că acest lucru este semnificativ din două motive. „În primul rând, am ştiut de mult timp că SES este un determinant puternic al sănătăţii, însă mecanismele care stau la baza acestor procese prin care trupurile noastre" îşi amintesc "experienţele sărăciei” nu sunt cunoscute", a declarat McDade, profesor de antropologie la Colegiul Weinberg Arte şi Ştiinţe la Northwestern şi director al Laboratorului de Cercetare Biologică Umană. În al doilea rând, a declarat McDade, de asemenea, care este de asemenea cadru didactic asociat la Universitatea Northwestern, „experienţele pe care le avem parcursul dezvoltării noastre sunt încorporate în genom, pentru a modela literal structura şi funcţia sa.”
„Sărăcia poate avea un impact durabil asupra unei game largi de sisteme şi procese fiziologice”
McDade a spus că a fost surprins să găsească atât de multe asocieri între statutul socio-economic şi metilarea ADN-ului, într-un număr atât de mare de gene. „Acest model evidenţiază un potenţial mecanism prin care sărăcia poate avea un impact durabil asupra unei game largi de sisteme şi procese fiziologice”, a spus el.
Studiile ulterioare vor fi necesare pentru a determina consecinţele de sănătate ale metilaţiei diferenţiate a ADN-ului, multe dintre genele afectate fiind asociate cu procesele legate de răspunsurile imune la infecţii, dezvoltarea scheletului şi dezvoltarea sistemului nervos.
„Acestea sunt domeniile pe care ne vom concentra pentru a determina dacă metilarea ADN-ului este într-adevar un mecanism important prin care statutul socio-economic poate lăsa o amprentă moleculară durabilă asupra corpului, cu implicaţii asupra sănătăţii mai târziu în viaţă ", a spus McDade.
Citeşte şi