România lucrului prost făcut. Jucu, „comuna Nokia”, are două baze sportive de milioane, dar nu are canalizare
0Comuna Jucu din judeţul Cluj a devenit cunoscută pe plan mondial în urmă cu 10 ani, când Nokia şi-a mutat o fabrică în localitate generând impozite uriaşe. Doar 30% din comună are astăzi sistem de canalizare, iluminatul public pe drumul naţional aferent nu există, dar primarul s-a gândit să investească averi în două baze sportive.
Investiţia Nokia a făcut comuna Jucu din Cluj cunoscută în toată lumea. Anunţul mutării fabricii din Bochum la câţiva kilometri de Cluj-Napoca a atras atenţia mediei din Vest.
„Micul sat Jucu din nord-vestul României, care va găzdui o nouă fabrica de telefoane mobile Nokia, îşi câştigă în prezent traiul din cultivarea legumelor, precum ardei, roşii şi vinete. Localitatea nu are un medic cu normă întreagă, o şcoală sau toalete interioare. Circa 60 de case nu au apă curentă. Dar aici se găseşte - totuşi – mână de lucru relativ ieftină”, scria în ianuarie 2008 agenţia de presă „Reuters”.
Investiţia de 60 de milioane de euro a Nokia a reprezentat pentru comunitatea din Jucu un bilet la clasa I în trenul care urma să ducă localitatea sărăcăcioasă în Europa pe o scurtătură nesperată. Bugetul local s-a mărit cu 50%, bani reprezentând o parte din impozitul pe salarii (40%) şi impozitul pe terenuri şi clădiri, conform fostului primar Dorel Pojar.
„Avem nevoie de multe lucruri aici şi sper că vor fi rezolvate mai repede mulţumită Nokia. De la sosirea sa, există un viitor prosper înainte de noi", declara pentru aceeaşi sursă, edilul.
Zeci de milioane de euro au fost investite în proiecte de infrastructură din regiune: drumuri, reţele de apă şi parcuri industriale.
Mutarea în mica comună a uneia dintre cele mai populare companii la nivel mondial a transformat Jucul într-o mică „vedetă” a localităţilor din România. Autorităţile făceau promisiuni, presa relata periodic despre potenţiali noi investitori. Nu a trecut mult până când s-a ajuns să se vorbească despre „efectul Nokia”. Atrase de rezonanţa numelui Nokia companii precum ING, Samsung şi Daewoo prospectau zona. Preţurile la imobiliare au explodat.
Nokia producea telefoane la Jucu pe vremea când era liderul mondial pe această piaţă.
A fost odată Nokia
În toamna lui 2011, compania finlandeză a plecat din Jucu. Administraţia locală a rămas cu asfaltarea şi canalizarea neterminate, dar au reuşit să realizeze un dispensar şi o şcoală nouă. Instituţia a mai făcut ceva în cei 4 ani de „epocă Nokia” – a demarat lucrările la două baze sportive. Una dintre acestea, situată în satul Jucu de Mijloc – de unde provenea primarul Dorel Pojar (care a condus comuna din 2007 şi până în 2016) a fost terminată la finalul anului 2011. Investiţia s-a ridicat la 349.000 de lei, conform informaţiilor furnizate de Primăria Jucu. Teren de fotbal, 400 de locuri acoperite în tribune, vestiare, duşuri, birouri, câteva locuri de cazare pentru sportivi, nocturnă, tabelă electronică. Proiectul de suflet al primarul localităţii, Dorel Pojar, un împătimit al fotbalului (el fiind fratele lui fiind Cristi Pojar, fost jucător al Universităţii Cluj şi secundul lui Dan Petrescu când acesta antrena la Urziceni) se numea „Jucu Arena”.
„E o investiţie de peste 1 milion de euro şi banii sînt din bugetul local, dar şi de la Consiliul Judeţean. Pe lîngă biserici, discoteci, e nevoie şi de sport, chiar dacă unii săteni cred că Jucu n-are nevoie acum de stadion!”,
Ex-primarul Dorel Pojar (2011)
Stadionul de 2 milioane de euro
„E o investiţie de peste 1 milion de euro şi banii sînt din bugetul local, dar şi de la Consiliul Judeţean. Pe lîngă biserici, discoteci, e nevoie şi de sport, chiar dacă unii săteni cred că Jucu n-are nevoie acum de stadion!”, declara, în 2011, primarul Dorel Pojar pentru presa locală. Suma a crescut, trepat, astel că astăzi Pojar susţine că investiţia ar fi fost de fapt de circa 2 milioane de euro.
Proiectul era foarte ambiţios: un complex sportiv întins pe o suprafaţă de mai multe hectare. Stadionul urma să aibă o capacitate de 4.700 de locuri, dintre care 1.000 în tribune acoperite. Nocturnă de 1.400 de lucşi, vestiare, sală de forţă, saună, bazin de recuperare, salon VIP, zonă destinată presei, terenuri de tenis, terenuri sintetice, parc de joacă pentru copii. 60 de locuri de parcare pentru maşini şi trei pentru autocare vor fi, de asemenea, amenajate. În plus, vor exista zone pentru odihnă, dotate cu foişoare, mese şi bănci, care vor oferi o panoramă spre Lunca Someşului.
Oamenii din Jucu au ridicat atunci problema lipsei străzilor asfaltate, a canalizării, a iluminatului stradal. Nici măcar plecarea Nokia nu l-a făcut pe primar să renunţe la uriaşul proiect. Abia în 2014, bugetul comunei şi-a revenit datorită companiilor care au luat locul Nokia în parcul industrial din Jucu, Bosch şi DeLonghi. Bugetul de venituri al comunei era în 2014 de 8,2 milioane de lei, iar în 2015 s-a ridicat la aproximativ 14,4 milioane de lei. Perioada de glorie a Nokia, care avea 2.200 de angajaţi a fost depăşită, acum în Jucu lucrând circa 4.000 de persoane în industrie. La fel a crescut şi bugetul comunei. Cu toate acestea, azi Jucu Arena constă într-un teren de fotbal dotat cu tot ce-i trebuie, mai puţin tribune şi o construcţie la roşu abandonată de câţiva ani. Au rămas, însă doar pe hârtie, şi simulările spectaculoase arhitecţilor care au întocmit planul. Nota de plată pentru comunitate: 1.624.000 de lei. În total, cele două baze sportive, atât cât au fost ele construite până astăzi, au costat aproape 2 milioane de lei (438.000 de euro).
Planurile Jucu Arena au rămas un viss. Noua conducere a Primăriei a transformat proiectul, motivând că localitatea are alte priorităţi, precum introducerea canalizării.
Un deceniu de „bogăţie” la Jucu
Noul primar, ales în 2016, Valentin Pojar susţine că în cei aproape 10 ani s-a reuşit introducerea canalizării în circa 20-30% din comună. Singurii jucani mulţumiţi i-am întâlnit în Jucu de Mijloc, satul unde locuieşte fostul primar. „Da, avem canalizare de câţiva ani şi drumurile au fost asfaltate. Avem şi bază sportivă. Toate le-a făcut vechiul primar”, a susţinut Vasile, un consătean de-al fostului edil. În Jucu Herghelie există parţial canalizare, dar puţini jucani s-au conectat la sistem. „Au pus conductele foarte mici, astfel încât tot timpul se înfundă canalizarea şi oamenii nu vor să-şi tragă conductă”, spune Tibi, supărat pe firma cu care Primăria a contractat. În Jucu de Sus, câţiva jucani stau de poveşti într-o curte vis-a-vis de Primăria modernizată. „Nu avem canalizare, deşi la fiecare campanie electorală ni s-a spus că se va introduce. Şi acum am auzit că este în proiect. Nu mai credem până nu vedem”, spune Ghiţă.
Jucu Arena este, acum, un teren de fotbal şi o construcţie „la roşu” - unde urmează să fie amenajate vestiare, sală de forţă, saună, bazin de recuperare.
O nouă viziune?
Noul primar, Valentin Pojar, susţine că viziunea lui diferă de cea a vechiului edil: „Noi ne axăm pe altceva: comuna are nevoie de utilităţi, în primul rând ne lipsea canalizarea şi asta vrem să facem. Anul acesta vom semna proiectul pe fonduri europene pentru canalizare în Jucu de Jos, sunt primii banii europeni care vor veni în comună”. Întrebat de ce este doar 20-30% din comună are canalizare, vechiul primar, Dorel Pojar, invocă plecarea Nokia: „Nu este neapărat vina noastră. În primul rând, Ordonanţa 7 prevedea alocarea unei anumite sume de bani, iar cu restul venea Primăria. Plecarea Nokia a dus la probleme cu bugetul, iar noi am investit în şcoli, dispensare, investiţii de mai mare importanţă. Trebuie să menţionez că am depus documentaţia necesară pentru introducerea canalizării în Jucu de Sus din bani europeni”.
El a explicat că pentru a fi canalizare în Jucu de Sus era obligatoriu, din punct de vedere tehnic, ca sistemul să fie introdus în Jucu de Mijloc. Despre investiţia în bazele sportive, Pojar explică: „Aici fiecare are părerea lui. Noi am început în Jucu de Sus cu Jucu Arena, care ar fi avut un cost estimativ de 2 milioane de euro, dar firma a dat faliment şi a trebuit să refacem licitaţia şi alte treburi. Pentru ca să aibă totuşi un teren echipa Unirea Jucu, am făcut baza de la Jucu de Mijloc, pentru că era mai ieftină, urmând să terminăm Jucu Arena din alte surse”. Fostul edil susţine că a lăsat Jucu Arena cu un gazon mai bun decât au echipe din Liga I, cu sistem de irigare, nocturnă şi tot ce trebuie. „Noua conducere a refăcut planul şi estimez că ar mai trebuie vreo 600.000 de euro investiţi pentru finalizarea tribunelor, finisarea construcţiei şi alte amenajări. Eu am cheltuit maximum 300.000 de euro pentru Jucu Arena”, a spus acesta.
Fără iluminat pe DN1C
Pojar răspunde acuzaţiilor că ar fi investit prea mult în bazele sportive, arătând că noua conducere va continuare Jucu Arena, în varianta modificată, dar vrea să facă un stadion într-un sat cu 200 de case şi a înfiinţat o nouă echipă de fotbal – Speranţa Jucu. Primarul recunoaşte că Jucu este singura localitate pe legătura Ardeal-Moldova şi Cluj-Maramureş (DN1C) care nu are iluminat public pe DN1. „Nu este din cauza Primăriei. Ministerul Transporturilor şi Electrica trebuia să facă. Eu am intervenit şi se va introduce”, a explicat Pojar.
Ar fi nedrept să spunem că în cei circa 10 ani de la venirea Nokia la Jucu comuna nu s-a schimbat şi nu s-au făcut investiţii în şcoli, grădiniţe, asfaltări, dar e ruşinos că nu s-a reuşit introducerea canalizării în toată comuna şi nu s-a rezolvat iluminatul public pe Drumul Naţional 1C care trece prin localitate.
Citeşte şi
Nokia închide fabrica din Cluj, de la Jucu