România cere activarea articolului 4 pentru consultarea aliaţilor NATO. În ce condiţii s-ar activa articolul 5
0România a cerut activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington, a anunţat ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Acest articol stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei
Bogdan Aurescu a anunţat joi, 24 februarie, că a transmis Misiunii României la NATO să ceară activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington. În mod normal, după acest demers, este posibil să fie convocat un summit extraordinar, mai cu seamă că şi Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi ţările baltice au solicitat acest lucru. Decizia vine după ce Rusia a atacat Ucraina.
„În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington - care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi - cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor", a scris Aurescu, pe Twitter.
Articolului 4 din tratat prevede că statele membre NATO vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia dintre părţi. „Părţile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia dintre părţi", prevede articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic.
Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar prim-ministrul Nicolae Ciucă a convocat, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.
În cazul în care Rusia sau orice alt stat ar avea acţiuni agresive îndreptate împotriva României sau a altei ţări care este membră NATO, articolul 5 al Tratatului de la Washington ar fi automat activat. Acest lucru ar însemna că toate statele membre NATO ar face front comun împotriva agresorului.
„Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părţile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părţi a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, pentru restabilirea şi menţinerea securităţii zonei nord-atlantice. Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea şi meninerea păcii şi securităţii internaşionale”, stipulează acest articol.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Până unde poate merge Rusia cu Ucraina. Expert: „Discursul lui Putin e patologic”