Rezoluţia rectorilor la Cluj: „Orice discuţie privind o nouă lege a Educaţiei nu poate fi legitimă fără implicarea reprezentanţilor universităţilor“

Reprezentanţii universităţilor din Consorţiul Universitaria, adunaţi la Cluj, au discutat despre necesitatea adoptării unor măsuri legate de calitatea învăţământului superior, de finanţarea acestuia, de criteriile de clasificare a universităţilor, dar şi despre importanţa depolitizării totale a conducerii Consiliului Naţional al Rectorilor. Aceştia au adoptat un document comun.

„Consorţiul Universitaria apreciază că datoria Consiliului Naţional al Rectorilor este şi aceea de a reprezenta universităţile în relaţia cu factorul politic şi, în anumite segmente de activitate, chiar cu societatea civilă. Pentru a-şi îndeplini corect şi eficient această funcţie, conducerea Consiliului Naţional al Rectorilor trebuie să fie complet depolitizată (…) prin neimplicarea totală a membrilor acesteia în orice activitate de natură politică”, se arată în rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor, potrivit căreia universităţile sunt pregătite să ia în calcul „formarea unei noi structuri colegiale care să corespundă acestor standarde“, se precizează în comunicatul dat publicităţii de reprezentanţii UBB.

La întâlnirea din 22-24 iunie, de la Cluj, rectorii şi reprezentanţii celor mai mari universităţi din ţară s-a discutat despre problemele legate de finanţarea instituţiilor de învăţământ superior susţinându-se că „realitatea şi ultimele decizii guvernamentale nu răspund aşteptărilor şi nevoilor de dezvoltare ale universităţilor“. Membrii Consorţiului au solicitat Ministerului de Finanţe ca veniturile proprii ale universităţilor să rămână la dispoziţia acestora fără a fi necesară deblocarea soldurilor de către ministerul de resort.

„Întrucât valoarea egală a votului fiecărei universităţi nu reflectă realitatea reprezentativităţii în sistemul de învăţământ superior românesc, este imperios necesar să se identifice soluţii de echivalare a valorii votului fiecărei universităţi cu ponderea reală a universităţii respective în sistemul academic românesc, respectiv dimensiunea instituţiei, impactul internaţional şi activitatea de cercetare“, se arată în Rezoluţia Consorţiului.

O altă hotărâre luată la Cluj a fost implicarea activă a Consorţiului Universitaria în comisiile de analiză şi elaborare a modificărilor Legii Educaţiei întrucât „orice discuţie referitoare la o nouă lege a educaţiei nu poate fi legitimă fără implicarea reprezentanţilor universităţilor membre ale Consorţiului – universităţile româneşti clasate pe primele poziţii la nivel naţional în ierarhizările internaţionale, în topul preferinţelor angajatorilor şi ale studenţilor“. 

Reprezentanţii Consorţiului au adresat un apel către experţii internaţionali implicaţi de Ministerul Educaţiei în elaborarea diverselor metodologii de evaluare şi clasificare academică să „ia în considerare necesitatea integrării mediului academic românesc în cel internaţional, fără a reflecta interese politice conjuncturale“.

Aceştia mai solicită clasificarea universităţilor din România exclusiv pe baza unei metodologii care să recunoască şi să recompenseze excelenţa academică, dar şi redistibuirea de către minister a locurilor bugetate rămase neocupate în urma sesiunii de admitere din iulie, la nivel naţional, către universităţile din Consorţiu, având în vedere că cifrele de şcolarizare ale acestora au fost reduse în urma alocării preliminare din luna aprilie.

Consorţiul Universitaria este alcătuit din: Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Deciziile luate la Cluj în urma întâlnirii Consorţiului Universitaria, mai jos:

Rezoluţia Consorţiului Universitaria de la Cluj, 22-24 iunie on Scribd

Mai puteţi citi:

Rectorul UBB Cluj: „Toate universităţile din ţară au dreptul la existenţă, dar trebuie să existe în funcţie de ce pot oferi”