Recomandările juriului pentru candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană: mai multe legături cu „Vestul” şi proiecte concrete

Clujul a prezentat un dosar de candidatură elaborat, dinamic şi interesant, dar trebuie să acorde o atenţie mai mare parteneriatelor internaţionale şi să prezeinte proiecte mai concrete, reiese din raportul dat publicităţii marţi, de către Comisia Europeană, în care sunt analizate candidaturile oraşelor din România la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

Juriul format din 12 experţi, din care zece numiţi de Uniunea Europeană, iar 2 de către Minusterul Culturii, a evaluat candiidaturile în luna decembrie, când a anunţat lista scurtă cu cele patru oraşe din România care rămân în competiţie: Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

În draftul publicat marţi Comisia Europeană analizează succint fiecare candidatură şi face recomandările de rigoare:

„Atât din prezentare cât şi din dosarul de candidatură juriul a înţeles că a existat o perioadă de pregătire lungă şi intensă. Echipa proiectului a avut timp să identifice şi să înţeleagă câteva aspecte cheie care pot defini conceptul de Capitală Culturală Europeană”, se notează în raport.

Chiar dacă fiecare aserţiune începe cu semnalarea aspectelor pozitive, majoritatea se încheie cu unele recomandări. Spre exemplu, „panel-ul” de experţi notează puterea conceptului „East of West” şi intenţia echipei de a redefini perspectivele şi valorile europene, dar remarcă pe de o parte că legăturile cu "Vestul" sunt prea puţin vizibile în proiectele propuse şi consideră de altfel că propunerile de proiecte nu sunt pe măsura conceptului.

Paradoxal, aspectul la care echipa se temea că ar putea fi depunctată, integrarea mai degrabă deficitară a comunităţilor de romi din oraş, a fost apreciat pentru abordarea onestă, subliniindu-se de către juriu că scopul unei capitale europene este de a oferi tuturor cetăţenilor şanse egale.

Sunt menţionate ca iniţiative pozitive şi un proiect de traduceri multilingve, bugetarea participativă, proiectul Cluj Media City, care pune un accent pe digitalizare – dar jurirul accentuează că trebuie documentat mai explorat mai aprofundat.

Per total candidatura Clujului este văzută ca una dinamică şi interesantă, ilustrând o gândire pe termen lung, apreciindu-se şi calitatea foarte bună a prezentării candidaturii. Oraşului i se recomandă accentuarea dimensiunii europene – fapt recomandat tuturor candidatelor - prin parteneriate internaţionale, sugerându-se pentru majoritatea proiectelor găsirea de parteneri externi. De asemena în final juriul ridică o întrebare cu privire la moştenirea concretă pe care urmăreşte să o lase în urmă candidatura.

Juriul a subliniat că toate cele patru oraşe trebuie să îşi îmbunătăţească dosarele de candidatură, iar un grup de experţi le va vizita la faţa locului. Decizia finală privind oraşul din România care va deţine titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 se va lua în septembrie 2016.