Primul documentar din istoria filmului a fost realizat la Cluj

La începutulul secolului XX, când în „cetatea filmului american" se puneau bazele unui viitor imperiu cinematografic, la Cluj s-au „turnat" circa 135 de pelicule, printre care şi prima peliculă de popularizare ştiinţifică din lume, primul pseudo-documentar din istoria filmului, care prelucrează o problemă majoră a acelor vremuri: răspândirea bolilor venerice, în special a sifilisului.

La începutul secolului XX, în Hollywood se „năşteau" primele studiouri ale unui viitor imperiu cinematografic. În aceeaşi perioadă, actorul şi regizorul maghiar Jenő Janovics, fascinat de cinematografie şi cel care avea să devină un cunoscut producător de film, a iniţiat organizarea unor proiecţii la Cluj.

În perioada 1907 - 1920, la Cluj au funcţionat studiourile Proja, Corvin şi Transsylvania, în care s-au realizat peste 50 de „filme actuale" şi „documentare", 70 de „filme artistice" şi 15 filme aparţinând altor genuri. Din toate acestea s-au păstrat, în fragmente-mărturii ale acelor vremuri, doar cinci: „Grozăviile lumii", „Bătrânul infanterist şi fiul său, Husarul", „Bunica" „Ultima noapte" şi „Mânzul şarg".

Filmul leagă Clujul de Hollywood

Pe platourile de filmare din Cluj şi-au făcut ucenicia şi au plecat  spre studiourile din Hollywood regizorii Sir Alexander Korda şi Michael Curtiz, actorii Mihaly Varkonyi şi Oszkar Beregi - cu toţii deschizători ai epocii filmului mut.

De numele lui Alexander Korda se leagă întemeierea a două studiouri celebre din Marea Britanie: United Artists şi London Films. A regizat la Cluj, apoi în Hollywood, Viena, Berlin, Paris. A fost primul cineast din lume căruia i s-a acordat titlul de "sir" de către Casa Regală a Angliei.

Michael Curtiz, născut Kertesz Kaminer Mano, a regizat peste 100 de filme artistice. Începutul carierei sale de cineast se leagă de Transilvania, de Cluj, unde a semnat regia mai multor filme artistice: „Hotel Imperial", „Bank Ban", „Doctorul" etc. Mai târziu, Curtiz a fost distins cu premiul Oscar pentru legendarul film „Casablanca".

Şcoala clujeană de cinematografie, subiect de documentar

Regizorul clujean Xantus Gabor a pornit, odată cu realizarea unui documentar despre şcoala clujeană de cinematografie de la începutul secolului XX, pe urmele deschizătorilor de drumuri ai epocii filmului mut. Xantus este cineast-documentarist, director de imagine, regizor, conferenţiar universitar, doctor în arte vizuale, academician în arta cinematografică, membru al Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România şi al International Documentary Association, Los Angeles.

„Împreună cu parteneri din Los Angeles şi din Hollywood am cercetat arhivele studiourilor americane. Deşi după anii 1930 producţia cinematografică transilvăneană cunoaşte un declin şi dispare, rămâne acea moştenire spirituală care a supravieţuit şi în deceniile următoare", spune Xantus Gabor.

Premieră mondială, la Cluj

Autorii clujeni şi  americani ai documentarului despre activitatea  studiourilor de film din Cluj din perioada de început de secol au reuşit să identifice şi să studieze un adevărat tezaur cinematografic realizat în epoca filmului mut. Este vorba de „Vilagrem" („Grozăviile lumii"), produs în anul 1920 la Cluj. „Acest film poate fi considerat prima peliculă de popularizare ştiinţifică din lume, primul pseudo-documentar din istoria filmului, care prelucrează o problemă majoră a acelor vremuri: răspândirea bolilor venerice, în special a sifilisului. Filmul a fost realizat de către producătorul şi regizorul Jenő Janovics, împreună cu profesorul doctor C. Levaditi, renumit medic venerolog reîntors la Cluj de la Paris, cu concursul renumitului ginecolog prof. dr. Dominic Stanca, fondatorul Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din Cluj. Fragmente păstrate din acest film inedit, turnat pe peliculă alb-negru, de o rară valoare ştiinţifică şi culturală, au fost restaurate şi pregătite pentru  proiecţie", adaugă Xantus Gabor.

Într-o colecţie particulară s-a descoperit chiar şi scenariul original al acestui film, cu adnotări olografe şi fotografii cu caracter medical - un adevărat tezaur, un străvechi „story board" ştiinţific.

Cinematografia renaşte la Cluj

Un modern „centru regional de excelenţă pentru industrii creative" va fi ridicat, la aproape un secol distanţă, în zona Lomb a Clujului. Proiectul, finanţat din bani europeni - 15 milioane de euro, presupune amenajarea unor spaţii de birouri, ateliere de creaţie, spaţii de producţie audio - video sau în care se pot organiza diverse evenimente cum ar fi conferinţe, expoziţii, spectacole artistice sau manifestări în aer liber.