Pericolul apei potabile dezinfectate cu clor. Semnal de alarmă al cercetătorilor: este vorba despre un compus cancerigen
0Amestecarea apei potabile cu clorul, cea mai comună metodă de dezinfectare a acesteia, creează subproduse toxice neidentificate anterior, au descoperit cercetătorii americani.
Amestecarea cu clor, cea mai comună metodă de dezinfectare a apei potabile în SUA, creează subproduse toxice neidentificate anterior, afirmă cercetătorul Carsten Prasse de la Universitatea Johns Hopkins şi colaboratorii săi de la universităţile California şi Berkeley.
Rezultatele cercetătorilor au fost publicate, zilele trecute, în revista Science & Technology, relatează Science Daily.
„Nu există nicio îndoială că clorul este benefic; clorul a salvat milioane de vieţi în întreaga lume de boli precum febra tifoidă şi holera de la apariţia acestei metode de purificare a apei la începutul secolului al XX-lea”, spune Prasse, profesor asistent în domeniul sănătăţii mediului de la Universitatea Johns Hopkins şi autorul principal al lucrării.
„Cât de necesară este clorinarea?”
„Dar acest proces de ucidere a bacteriilor şi virusurilor potenţial fatale vine cu consecinţe neintenţionate. Descoperirea acestor subproduse necunoscute anterior, foarte toxice, ridică întrebarea: cât de necesară este clorinarea?”, se întreabă cercetătorul.
Fenolii, care sunt compuşi chimici ce apar în mod natural în mediul înconjurător şi sunt abundenţi în produsele de îngrijire personală şi în produsele farmaceutice, se găsesc în mod obişnuit în apa de băut. Când aceşti fenoli se amestecă cu clorul, procesul creează un număr mare de produse secundare. Cu toate acestea, metodele chimice analitice actuale nu sunt în măsură să detecteze şi să identifice toate aceste produse secundare, unele care pot fi dăunătoare şi pot duce la consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii, spune Prasse.
În acest studiu, Prasse şi colegii săi au folosit o tehnică utilizată în mod frecvent în domeniul toxicologiei pentru a identifica compuşii pe baza reacţiei lor cu biomolecule precum ADN-ul şi proteinele. Au adăugat N-α-acetil-lizină, care este aproape identică cu aminoacidul lizină care formează multe proteine din corpul nostru, pentru a detecta electrofili reactivi. Studii anterioare arată că electrofilii sunt compuşi nocivi care au fost asociaţi cu o varietate de boli.
Element cancerigen rezultat în urma clorinării apei
Cercetătorii au început prin a clorina apa folosind aceleaşi metode utilizate comercial pentru apa potabilă; aceasta a inclus adăugarea excesului de clor, care asigură o dezinfectare suficientă, dar, de asemenea, elimină compuşii inofensivi de miros şi gust de care consumatorii se plâng deseori. După aceea, echipa a adăugat aminoacidul menţionat anterior, a lăsat apa să incubeze timp de o zi şi apoi au utilizat spectrometria de masă, o metodă de analiză a substanţelor chimice, pentru a detecta electrofilele care au reacţionat cu aminoacidul.
Experimentul lor a găsit compuşii 2-buten-1,4-cadran (BDA) şi cloro-2-buten-1,4-cadran (sau BDA cu clor ataşat). BDA este un compus foarte toxic şi un cancerigen cunoscut care, până la acest studiu, nu a mai fost detectat de către oamenii de ştiinţă, spune Prasse.
Metode alternative de purificare a apei
În timp ce Prasse subliniază că acesta este un studiu de laborator şi că prezenţa acestor produse secundare în apa potabilă reală nu a fost evaluată, concluziile deschid, de asemenea, discuţia cu privire la utilizarea metodelor alternative de dezinfectare a apei potabile, inclusiv a utilizării ozonului, Tratamentul UV sau filtrarea simplă.
„În alte ţări, în special în Europa, clorinarea nu se foloseşte la fel de frecvent, iar apa este în continuare ferită de bolile transmise de apă. În opinia mea, trebuie să evaluăm când clorurarea este cu adevărat necesară pentru protecţia sănătăţii umane şi când abordările alternative ar putea fii mai bune”, spune Prasse.
„Studiul nostru subliniază în mod clar necesitatea dezvoltării de noi tehnici analitice care ne permit să evaluăm formarea de subproduse de dezinfectare toxică atunci când se utilizează clor sau alţi dezinfectanţi. Unul dintre motivele pentru care instituţiile care furnizează apa şi cele de control nu monitorizează aceşti compuşi este faptul că nu au instrumentele capabile să le identifice”, conchide cercetătorul.
Citeşte şi