„Pământule, nu ascunde sângele meu!” Comemorarea unei zile tragice pentru evreii din Huedin

3 mai 1944. O zi pe care evreii din Huedin şi-ar fi dorit să nu existe. Circa 1.200 de semeni de-ai lor au fost îmbarcaţi în camioane şi duşi la Cluj, iar de acolo, cu trenurile, spre Auschwitz-Birkenau, lagărul morţii. 100 s-au mai întors.

“Marcarea acestui moment comemorativ, reprezintă un simbol al asumării de către societatea românească a tragediei şi suferinţei prin care au trecut evreii, dar şi o modalitate prin care dorim să păstrăm mereu vie  memoria victimelor pentru ca drama acestoră să nu se mai repete vreodată. Eforturile nostre se îndreaptă către copiii noştri care trebuie educaţi în spiritul cunoaşterii Holocaustului, a respingerii acţiunilor antisemite”, a declarat Marius Farcaş, iniţiatorul şi organizatorul “Zilei Comunităţii Evreieşti din Huedin”, eveniment ajuns la a doua ediţie.

La manifestare au venit, joi, 7 mai, peste 45 de evrei din Israel, SUA, Anglia şi Franţa, dar şi un reprezentant al Shem Olam - Institutul pentru Educaţie, Documentare şi Cercetare „Credinţa&Holocaustul” din Israel, ca să-i cinstească pe evreii ce nu mai sunt printre noi.

Evenimentele (foto mai sus şi mai jos, credit foto: organizatorii) au început dimineaţa, în Cimitirul Evreiesc din Huedin, cu o ceremonie tradiţională evreiască, unde rabinul Comunităţilor Evreieşti din România, Rafael Shaffer, a rostit o binecuvântare în memoria celor care nu au supravieţuit. Pe monumentul ridicat în cinstea lor este scris textul din cartea lui Iov 16-18 - ”Pământule, nu ascunde sângele meu”. Ceremonia a continuat cu un simpozion pe tema Holocaustului evreiesc din Huedin, moderat de Thea Haimovitz, prezentator Radio Shalom şi organizator al Festivalului de Film Evreiesc.

Scurt istoric

La începutul secolului al XX lea, evreii din Huedin reprezentau în jur de 22,5% din populaţia totală. După Dictatul de la Viena, lucrurile s-au schimbat. Ziua de 3 mai 1944 a fost una cumplită. Circa 1.200 de evrei au fost îmbarcaţi în şase camioane, duşi la Cluj, în ghetoul din cartierul Iris şi apoi, cu trenurile, la Auschwitz-Birkenau. 100 dintre ei s-au mai întors.

Mai puteţi citi:

Mihai Viteazu, primul domn care a unit Ţările Române, a luat măsuri împotriva evreilor din ordinul împăratului de la Viena