Oraşul care încheie anul cu un excedent de peste 120 de milioane de euro. Proiectele care puteau fi făcute cu aceşti bani şi explicaţia autorităţilor
0Peste 600 milioane de lei, echivalentul a mai bine de 120 de milioane de euro, sunt blocaţi în conturile Primăriei Cluj pentru proiecte care au fost propuse, dar nu au mai fost implementate
Primăria Cluj are un execedent de peste 600 de milioane de lei, bani cu care se puteau realiza o mulţime de proiecte. Consiliera locală Adriana Cristian (USRPLUS) a atras atenţia că din banii respectivi s-ar fi putut face 22 de creşe şi de grădiniţe, în situaţia în care clujenii nu mai au unde să-şi trimită copiii preşcolari.
„Avem un excedent de peste 600 de milioane de lei, care nu sunt cheltuiţi de anii precedenţi. Nu am reuşit să cheltuim banii de investiţii. S-ar fi putut face 22 de creşe şi grădiniţe. S-ar fi putut extinde şi supraetaja 10 şcoli, sau moderniza şi lărgirea a 20 de străzi similare cu strada Bună Ziua. Dacă nu putem cheltui nici măcar 40% din banii alocaţi atunci avem o probleme serioase. Fie să sunt legate de de managementul de proiect, fie că e vorba despre maturitatea proiectelor care intră în bugetare. Realitatea este că acum nu ştim şi în numele consilierilor USR PLUS vrem o analiză a problemelor care au dus la această realizare extrem de mică din bugetul de investiţii”, a afirmat Adriana Cristian.
Explicaţiile lui Emil Boc
În replică, primarul Emil Boc a recunoscut că informaţia este reală, dar a precizat că suma la care se face referire trebuie utilizată pentru proiecte multianuale. Din această perspectivă ar trebui privită şi execuţia bugetară, mai spune Boc, care dă asigurări că banii sunt alocaţi pentru proiecte care vor fi finalizate, dar a căror implementare este una de o mai lungă durată,
„Vreau să se înţeleagă că bugetul nu este o chestiune care nu are continuitate cu viitorul, ci este multianual. Foarte puţine proiecte se încep şi se finalizează în acelaşi an. Din acest motiv, foarte multe proiecte au continuitate, se trece o sumă de bani, vedem cât se cheltuieşte, după care se continuă finanţarea în anii următori. Deci aş vrea să vedeţi proiectul de buget în viziunea lui multianuală şi nu strict birocratică”, a adăugat fostul premier. El a mai subliniat că este vorba şi despre proiecte incluse în programul Anghel Saligny, aprobate doar de curând şi pentru care s-a solicitat finanţare în urmă cu două sau trei luni.
„În 2021 am avut câteva cauze obiective pe care trebuie să vi le spun. Cea mai importantă este cea legată de fondurile europene. Nelansarea ghidurilor şi a apelurilor de proiecte pentru perioada 2021 – 2027 ne-a pus în imposibilitatea de a cheltui banii europeni. Noi am fost obligaţi să punem pe 2021 bani pentru proiectele europene. Nu am ştiut că Guvernul nu îşi va onora promisiunea de a lansa ghidurile de proiecte. Vă dau ca exemple: achiziţie de autobuze electrice, achiziţie autobuze cu hidrogen, revitalizarea ansamblului Cetăţuie, amenajarea canalului Morii, revitalizarea parcului Feroviarilor. Dacă acestea s-ar fi putut depune, banii erau cheltuiţi. Din nefericire apelurile nu sunt deschise nici acum pentru a obţine finanţarea”, a contraatacat Boc.
Printre proiectele care ar urma să beneficieze de aceşti bani sunt metroul, revitalizarea Cetăţuii şi extinderea unor parcuri din oraş.
Ce s-ar fi putut face cu 600 de milioane
Pagina de Facebook Mobilitate Cluj-Napoca a realizat o simulare cu proiecte care ar fi putut fi realizate din cei peste 600 de milioane de lei. Banii ar fi putut fi utilizaţi pentru proiecte de infrastructură în unul dintre cele mai aglomerate oraşe din România.
Astfel, s-ar fi putut realiza o nouă linie până în comuna Floreşti, cartierul-dormitor al Clujului unde trăiesc peste 80.000 de oameni. Pentru o nouă linie de tramvai s-ar fi cheltuit circa 64 de milioane de euro. Problema este că traficul DN1, în porţiunea în care face legătura între Cluj şi Floreşti, este cea mai aglomerată şosea din ţară, iar ambuteiajele se ţin lanţ în zonă din cauza traficului infernal.
Şi tot un proiect de mobilitate urbană ar fi fost electrificarea liniilor de autobz 9, 24, 24B, 35, 46B şi 50, în condiţiile în care Primăria Cluj a ajunţat în mai multe rânduri acest proiect, însă nu l-a implementat. Asta deşi primarul Emil Boc nu a pierdut nicio ocazie de a se declara pentru un transport 100% verde, iar Clujul a investit sute de milioane de euro în tramvaie, troleibuze şi autobuze electrice.
Totodată, s-ar fi putut realiza un coridor de metropolitan pe Someş, de la Gilău la Bonţid, trecând prin Cluj. Nu în ultimul rând, banii ajungeau pentru achiziţia unei flote de trenuri metropolitane care să transporte zeci de mii de pasageri şi să degreveze şosele atât de aglomerate care duc spre Cluj. Pentru acest proiect ar fi fost necesară suma de 37.5 milioane de euro, bani din care s-ar fi achiziţionat 10 trenuri metropolitane noi.
Vă mai recomandăm şi: