OBICEIURI Vrăji de dragoste şi superstiţii, de Dragobete
0Fetele își spală părul cu zăpadă topită, pentru a le fi plăcute feciorilor tot anul, tinerii pornesc la plimbare prin păduri pentru a căuta primele flori de primăvară, iar bătrânele satului fac vrăji de dragoste - toate acestea se întâmplă și în zilele noastre, în satele transilvane.
Se spune că 24 februarie este nu doar sărbătoarea dragostei la români, ci și ziua care marchează începutul primăverii. Etnologii susțin că multe obiceiuri legate de această zi au fost păstrate cu sfințenie, în satele din Ardeal, până în zilele noastre. „În această zi, tinerele topesc zăpadă și cu apa aceea se spală pe cap, pentru a avea un păr frumos și pentru a fi iubite tot anul", spune etnologul Janeta Ciocan.
Dragobetele este un prilej pentru cei tineri să se adune în centrul satului, de obicei la biserică, de unde vor porni spre pădurile din apropiere, în căutarea primelor flori de primăvară. „Primii ghiocei sunt păstrați la icoane și sunt folosiți la vrăji de dragoste", mai spune Janeta Ciocan. De Dragobete, se spune că păsările își află perechea, care este pe viață. „Asemenea păsărilor, și tinerii care se iubesc azi și se sărută rămân legați pe viață", adaugă etnologul.
În satele din Ardeal, o importanță deosebită se acordă, în această zi, vrăjilor de dragoste. „Bătrânele satului merg prin pădure, să caute o plantă numită năvalnic - un soi de ferigă mai mare. Înainte de a smulge această plantă, la rădăcină îi pun miere, zahăr și făină. Adusă acasă, aceste plante sunt folosite pentru a face vrăji de dragoste, care să lege câte un fecior de fata în numele căreia a fost smulsă din pământ planta", explică Janeta Ciocan.
O superstiție legată de această zi este și cea potrivit căreia dacă iubiții nu se sărută, aceștia se vor despărți. De asemenea, de Dragobete nu se lucrează, oamenii sărbătoresc. „Singurul lucru care e permis este curățenia din casă, pentru ca gospodinele să aibă spor în toate tot anul", arată etnologul.