Judecătorii din Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj nu vor intra în grevă
0Magistraţii Curţii de Apel Cluj şi cei ai instanţelor arondate din Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale, aceştia au decis la finalul săptămânii trecute să nu adopte nicio formă extremă de protest.
Biroul de Presă al Curţii de Apel Cluj a transmis, astăzi, următorul comunicat “cu referire la informaţiile apărute în mass-media în cursul zilei de 12 septembrie 2016 potrivit cărora magistraţii Curţii de Apel Cluj şi aceia ai instanţelor arondate acesteia ar fi intrat în grevă pe timp nelimitat, începând cu data de 12 septembrie 2016”:
“La nivelul Curţii de Apel Cluj şi al tuturor tribunalelor şi judecătoriilor arondate acesteia, activitatea de judecată s-a desfăşurat şi se desfăşoară în condiţii de normalitate conform planificărilor în şedinţele de judecată prestabilite.
Vineri, 9 septembrie 2016, a fost convocată Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Cluj de către o treime din numărul de judecători fără să fi fost adoptată nicio formă extremă de protest. Adunarea generală astfel convocată a hotărât, în esenţă, susţinerea MEMORANDUMULUI PRIVIND JUSTIŢIA, transmis judecătorilor de către asociaţiile profesionale, ca o declaraţie de principii cu privire la starea actuală a sistemului judiciar şi măsurile ce se impun a fi luate. În aceste circumstanţe, informaţiile care au apărut în presă referitoare la o intrare în grevă a judecătorilor Curţii de Apel Cluj pe timp nelimitat apar a fi în mod evident o denaturare gravă a realităţii, ce se impun a fi corectate de urgenţă”.
Memorandumul privind Justiţia
În Memorandumul privind Justiţia sunt ridicate mai multe probleme care nu au fost rezolvate precum:
Scăderea dramatică a încrederii în justiţie într-un singur an cu 13%
Viziunea reductivă a justiţiei, văzută doar prin prisma “luptei împotriva corupţiei”, eroare preluată şi în MCV
A refuzului actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-şi îndeplini efectiv misiunea de garant al independenţei justiţiei, inclusiv atunci când acest lucru a fost cerut de corpul magistraţilor, în situaţii precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti, criticile aduse de actori importanţi în actul de justiţie, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenţei dintre justiţie şi serviciile de informaţii,
A nerezolvării promovării într-un mod transparent în funcţiile de conducere şi la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie,
A inexistenţei unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleşi,
A numirilor politice în funcţiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
A subfinanţării sistemului de justiţie, bugetul alocat justiţiei pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE (e.g. suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluţionat este sub 100 de lei, mai puţin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu), etc."
Citeşte şi