FOTO VIDEO Obicei străvechi de Rusalii în Transilvania, înrudit cu coridele spaniole: „Înstruţatul boului“
0Muzeul Satului din Cluj a organizat sâmbătă, 22 iunie, un ritual practicat de sute de ani în zona Transilvaniei. Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în subordinea căruia se află muzeul amintit, spune că acest obicei este înrudit, pe undeva, cu coridele din Spania. La Cluj, organizatorii evenimentului nu au avut un bou şi au folosit o vacă dintr-o rasă românească.
„Împănatul boului“ sau „Înstruţatul boului“ este un obicei străvechi practicat în câteva sate din Transilvania de Rusalii cu scopul de a aduce noroc, belşug oamenilor şi pământului.
„Este una dintre cele mai interesante şi arhaice tradiţie care a supravieţuit dintr-o arie foarte restrânsă din Transilvania. Este un obicei care se mai practică doar în câteva localităţi din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj (n.r. pe Văile Someşului şi Ţibleşului).
Ceea ce încercăm noi aici este să oferim acest eveniment ca o reconstiture pentru publicul clujean.
Sătenii din Batin ne oferă acest eveniment ca o avanpremieră pentru că mâine (duminică, 23 iunie, în ziua de Rusalii) se va desfăşura în realitate în comuna clujeană Unguraş“, explică directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean.
În ce constă obiceiul. Ce zice tradiţia
Cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul Rusaliilor un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. Boul era „purificat“ prin spălare. I se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne.
Fetele „îl îmbrăcau“ cu feţe de masă, covoare ţesute la război (n..r război de ţesut), cu panglici şi brâie.
Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea ca să înlăture astfel posibila agresiune a forţelor malefice.
Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii cântau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.
„Se merge în fiecare gospodărie dintr-o localitate, iar colindătorii erau răsplătiţi cu produse şi băuturi. Se pare că obiceiul are o tradiţie foarte îndelungată care datează, cu siguranţă, din preistorie, se practică şi în epoca romană. Este înrudit pe undeva cu coridele“, adaugă Sălăgean.
Fata care îl prinde se mărită peste un an
O „Mărie“ din satul clujean Batin, Maria Mora, povesteşte că după ce e plimbat pe la preot, prin sat, alaiul cu boul se opreşte în centrul localităţii, unde este un loc mare, larg. „Se înconjoară boul de trei ori, după aceea îi dau drumul şi fata care prinde boul ştie că se va căsători peste un an“, explică săteanca. „Eu m-am măriti chiar în toamna acelui an“, adaugă femeia.
În timp ce animalul era împodobit, cu ţesături, panglici şi flori, o săteancă îi omenea pe clujeni cu prăjituri şi ţuică scoase dintr-o plasă cu sigla Napolact.
Boul „înlocuit“ cu o vacă
Organizatorii evenimentului nu au găsit un bou şi au folosit o vacă dintr-o rasă mai rar întâlnită în ţară - deşi are origini româneşti: Sura de Stepă. Cercetătorul clujean Valentin Adrian Bâlteanu, care lucrează la Institutul pentru Ştiinţele Vieţii din cadrul Universităţii de Medicină Veterinară şi Ştiinţele Naturii, spune că Sura de Stepă este înrudită cu bourul românesc, cel de pe stema veche a Moldovei.
Şi, ca „înaintaşul“ său, văcuţa fost încăpăţânată şi s-a lăsat cu greu dusă pe potecile din Muzeul Satului din Cluj.
După prezentarea obiceiului, sătenii din Batin s-au pus pe dans, au mâncat balmoş cu tocăniţă de miel, şi salată de varză cu roşii. La fel şi vizitatorii Muzeului Satului din Cluj.
Vă recomandăm şi: