FOTO Inventat la Cluj: de la gladiole la beton ecologic
0Ultimele invenţii ale cercetătorilor clujeni, noi soiuri de gladiole şi plante medicinale, prima rasă de iepuri din ţară şi betonul eco, au fost premiate la salonul „Pro Invent".
Clujul dă tonul în materie de invenţii. Acest lucru s-a văzut şi la Salonul Internaţional de Cercetare şi Invenţii, care a avut loc la Expo Transilvania, săptămâna trecută. Publicul a putut afla că la Cluj s-au creat noi soiuri de flori şi plante - unele chiar poartă numele oraşului -, că este în curs de omologare prima rasă autohtonă de iepuri ce poartă numele de „Uriaşul de Transilvania", şi că din nisipuri considerate deşeuri şi sticlă s-a creat primul beton ecologic din ţară.
Gladiola pitică
Un grup de cercetători condus de şeful Laboratorului de Floricultură al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Cluj, inginerul Lenuţa Mirela Chiş, a creat trei noi soiuri de gladiole ce au primit nume de femei - mov deschis (Melissa), portocaliu cărămiziu cu aspect de fluture (Melna) şi roz sidefat (Gabrielle). Pentru a le obţine a fost nevoie de 7 ani, timp în care s-au efectuat treptat toate procesele necesare pentru obţinerea noilor soiuri care au fost testate şi la un institut de specialitate. Cele trei gladiole create în Cluj sunt brevetate.
Premiate cu argint
Echipa a fost alcătuită din Lenuţa Mirela Chiş, Eugenia Hărşan, Maria Cantor şi Sofia Maxim. Munca acestora a fost răsplătită cu o medalie de argint la Salonul „Pro Invent" şi o diplomă de excelenţă. „La soiul Gabrielle şi Melissa s-a început munca în 2004, iar în 2005 la Melna. Proiectul de cercetare pentru obţinerea acestor soiuri a fost al Staţiunii clujene, unde, în cei peste 50 de ani de la înfiinţare, s-au obţinut 32 de noi soiuri de gladiole", spune coordonatoarea proiectului, Lenuţa Chiş.
Gladiole create la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Cluj
Noile gladiole, create prin hibridare artificială, au o rezistenţă mare la boli şi dăunători. Una dintre ele atrage atenţia nu doar prin culoarea intensă, un portocaliu-cărămiziu, ci şi prin formă, de fluture. „Melna e un soi interesant pentru că e o gladiolă pitică care face parte din grupa Butterfly şi arată ca un fluture. Înfloreşte în prima jumătate a lunii iulie, faţă de celelalte două care înfloresc în a doua parte a lui iulie", detaliază Chiş. Aceste gladiole pot fi găsite şi în florăriile clujene.
Cluj şi Napoca, plante medicinale de „aur"
Alte două invenţii „made in Cluj" vin de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj ce are deja o tradiţie în domeniu. Profesorul universitar doctor Leon Muntean, un fost rector al universităţii, a creat două soiuri de Echinaceea (o plantă medicinală folosită în tratarea afecţiunilor virale şi pentru întărirea sistemului imunitar), soiuri care intră deja în compoziţia unor medicamente şi cosmetice. Acestea invenţii poartă numele oraşului, soiul Cluj şi soiul Napoca.
Soiul Cluj e primul soi românesc de Echinaceea purpurea şi poate fi folosit atât ca plantă ornamentală, cât şi ca materie primă pentru medicamente antivirale, cicatrizante şi produse cosmetice. Are aspect de tufă, flori purpurii şi se recoltează în al doilea an de creştere, când se obţine o producţie de până la 15 tone la hectar. În anii următori se poate ajunge şi la 22 tone la hectar.
Dacă la soiul Cluj se folosea doar partea aeriană a plantei, la soiul Napoca (primul soi românesc de Echinaceea palida) se utilizează doar rădăcina. "La Napoca am început munca în 1992, iar la Cluj, în anul următor. Ambele soiuri sunt brevetate", afirmă Leon Muntean, care a primit şi o medalie de aur pentru acestea. Plantele au fost "produse" la Centrul de Cercetări Cultura Hameiului şi al Plantelor Medicinale din cadrul USAMV. O altă invenţie ingenioasă vine de la Universitatea Tehnică din Cluj, unde, în laboratorul Facultăţii de Construcţii, s-a creat varianta românească a betonului ecologic, mult mai rezistent decât cel deja folosit în construcţiile din ţară. Cea care a pus la punct acest tip de beton, folosit deja în străinătate, cercetătoarea Ofelia Corbu a fost răsplătită printr-o medalie de aur la „Pro Invent".
Uriaşul de Transilvania
Tot de la USAMV Cluj vine şi un tânăr genetician ce încearcă, cu fonduri europene obţinute prin USAMV Iaşi, să omologheze prima rasă de iepuri din ţară, „Uriaşul de Transilvania". "În septembrie voi participa, împreună cu alţi crescători din ţară, la o expoziţia internaţională de profil din Germania. Le voi face cunoştinţă nemţilor cu Uriaşul de Transilvania", zice Valentin Petrescu-Mag.
Citeşte pe www.cluj.adevarul.ro povestea betonului ecologic creat de cercetătorii de la UTCN, în curs de brevetare.