Dimensiunea colosală a lobby-ului pentru climă. Cum au cheltuit marile companii din industria energiei 2 miliarde de dolari pentru a influenţa legislaţia
0O analiză recentă arată că, între 2000 şi 2016, grupurile de interese au cheltuit peste 2 miliarde de dolari pentru a influenţa legislaţia relevantă în Congresul SUA. Sectoarele care ar putea fi afectate negativ de legile care limitează emisiile de carbon, cum ar fi sectorul utilităţilor electrice, companiile de combustibili fosili şi societăţile de transport, au cheltuit cele mai mari sume de bani.
Lobby-ul pentru climă este o afacere mare. O nouă analiză arată că între 2000 şi 2016, grupurile de interese au cheltuit peste două miliarde de dolari pentru a influenţa legislaţia relevantă în Congresul SUA. În mod nesurprinzător, sectoarele care ar putea fi afectate negativ de legile care limitează emisiile de carbon, cum ar fi sectorul utilităţilor electrice, companiile de combustibili fosili şi societăţile de transport au avut cele mai mari cheltueli. Eforturile lor de lobby au fost mult mai mici decât cele ale organizaţiilor de mediu, ale industriei energiei regenerabile şi ale grupurilor de voluntari. Aceste rezultate sunt publicate în revista „Climatic Change”, într-un studiu condus de Robert J. Brulle de la Universitatea Drexel din SUA, citat de Science Daily.
Brulle a analizat datele din rapoartele de lobby obligatorii puse la dispoziţie pe site-ul Open Secrets. În studiul său, el a calculat că cele două miliarde de dolari cheltuite între 2000 şi 2016 pentru problemele legate de climat nu au reprezentat decât 3,9% din cele 53,5 miliarde de dolari cheltuite în aceeaşi perioadă pentru lobby pe alte probleme din SUA.
Evoluţia cheltuielilor
Studiul a arătat, de asemenea, că suma cheltuită pentru lobby-ul privind schimbările climatice a variat în funcţie de momentul legislaţiei propuse şi de audierile din cadrul Congresului. Doar aproximativ 50 de milioane de dolari (aproximativ 2% din totalul lobby-urilor) au fost cheltuite între 2000 şi 2006. Dar cheltuielile au crescut semnificativ în anii următori, atingând un maxim în 2009 la 362 de milioane de dolari - 9% din totalul cheltuit pentru lobby. După o scădere uşoară în 2010, eforturile de lobby privind clima au scăzut dramatic până la aproximativ 3% din eforturile globale de lobby după 2011.
Cei mai mulţi bani a cheltuit sectorul de utilităţi electrice
Sectorul care a cheltuit cel mai mult în domeniul lobby-ului pentru schimbările climatice a fost sectorul de utilităţi electrice, la 554 de milioane de dolari (26,4% din cheltuielile de lobby pentru schimbările climatice) pe parcursul perioadei de 16 ani studiate. Sectorul combustibililor fosili a cheltuit 370 milioane de dolari, iar sectorul transporturilor a cheltuit 252 milioane de dolari în această perioadă. În schimb, eforturile organizaţiilor de mediu şi ale sectorului energiei regenerabile constituiau doar 3% din cheltuielile de lobby pentru climă. Acest lucru a fost în mod semnificativ umbrit de cheltuirea sectoarelor implicate în furnizarea şi utilizarea combustibililor fosili cu un raport de 10: 1.
Organizaţiile de mediu sunt eclipsate
„Marea majoritate a cheltuielilor de lobby în domeniul climei au provenit din sectoare care ar fi puternic afectate de legislaţia privind clima. Cheltuielile grupurilor de mediu şi ale sectorului energiei regenerabile au fost eclipsate de cele ale companiilor de energie electrică, combustibili fosili şi sectoare de transport", explică Brulle.
Brulle afirmă că acest lucru are implicaţii importante pentru soarta, rezultatul şi natura viitoarei legislaţii în domeniul climei, determinată în mare măsură de concurenţa intra-sectorială şi inter-industrie. El spune că activităţile organizaţiilor de mediu şi ale organizaţiilor non-profit constituie deseori eforturi de mobilizare punctuale şi pe termen foarte scurt. Acesta este un neajuns, având în vedere cheltuielile enorme şi prezenţa continuă a lobby-iştilor profesionişti.
„Lobby-ul este îndepărtat de ochii publicului. Nu există o dezbatere deschisă sau o respingere a punctelor de vedere oferite de lobby-iştii profesionişti care se întâlnesc în particular cu oficiali guvernamentali", explică Brulle. „Controlul asupra naturii şi a fluxului de informaţii către factorii de decizie guvernamentali poate fi modificat semnificativ prin procesul de lobby şi creează o situaţie de comunicare distorsionată sistematic. Acest proces poate limita comunicarea informaţiilor ştiinţifice exacte în procesul de luare a deciziilor”, mai spune cercetătorul.
Citeşte şi