De ce preferă românii să arunce obiecte în loc să le repare. „Ne-am obişnuit să credem că putem cumpăra totul“
0La Cluj există de vreo doi ani un loc unde obiectele stricate revin la viaţă cu ajutorul meseriaşilor trecuţi de prima tinereţe. Se numeşte Repair Cafe şi este unul din cele peste 1.200 de astfel de locuri din lume unde oameni de toate vârstele şi profesiile îşi dau întâlnire şi se ajută reciproc. Fără bani.
„Repair Cafe-urile există din trei motive: pentru a da o nouă viaţă obiectelor stricate, pentru a aduce comunitatea împreună şi pentru a transmite îndeletniciri, meserii“, ne spune Diana Călin, unul dintre cei implicaţi în proiectul „Repair Cafe“ din Cluj.
Conceptul, continuă Diana, a apărut în 2009, în Olanda, unde o jurnalistă a înfiinţat primul Repair Cafe. De atunci şi până acum există mai bine de 1.200 de astfel de locuri unde oamenii se întâlnesc, socializează, petrec timp de calitate, repară obiecte şi află lucruri noi. Dacă unele Repair Cafe-uri există ca spaţiu fizic într-o cafenea – după numele conceptului – altele îşi schimbă periodic locul unde se desfăşoară. Unele sunt zilnice, altele lunare. Însă, la toate, scopul e acelaşi: să adune oamenii, să repare ce s-a stricat şi să se „fure“ meserie.
Oamenii de la Repair Cafe FOTO Facebook/Repair Cafe
De unde „obiceiul“ aruncării obiectelor care se strică
La Cluj, Repair Cafe a prin viaţă în urmă cu doi ani şi e un proiect al celor de la Asociaţia Cercul Social care promovează valorile locale, produse făcute în casă şi unde comunitatea îşi dă întâlnire departe de stresul zilnic şi zgomotul neîncetat al oraşului.
„Repair Cafe e un proiect al Asociaţiei Cercul Social, asociaţie ce a iniţiat anul trecut Festivalul Eco-Tradiţii, festival de cartier, unde vor să creeze şi obiceiuri de cartier“, povesteşte Diana Călin, unul dintre cei implicaţi în proiectul Repair Cafe. Când zice obiceiuri de cartier, Diana se gândeşte la numeroase gesturi care ţin de moştenirea fiecărei generaţii: la bunici care spun poveşti copiilor din cartier, la învăţarea de lucruri noi cum ar fi să plantezi ceapă, să pui leurda la conservat şi alte îndeletniciri casnice care, în timp şi din cauza timpului, s-au pierdut.
Întrebată de ce crede că oamenilor le e mai simplu să arunce un obiect din casă decât să-l repare, Diana a spus că motivele sunt multe: comoditatea, obişnuinţa, compensarea anumitor lipsuri emoţionale, moda.
„Toate sunt motive şi scuze pe care ni le găsim din diverse alte motive şi constrângeri ale vieţii. (...) Ne-am obişnuit să credem că, cu bani, cumpărăm totul. Cumpărăm timp, cumpărăm obiecte. Unii îşi mai cumpără şi iubirea cu bani, sau chiar jobul“, afirmă aceasta.
”Lumea” reparaţiilor FOTO: Ulmiana Tencalec
„Trăim în prea mare viteză“
Potivit Dianei, e bine să conştientizăm că fiecare obiect are o poveste socială sau de mediu în spate şi să ne gândim că pentru realizarea acelui obiect s-au folosit foarte multe resurse, nu doar umane, iar drumului de la locul unde a fost făcut şi până la magazin a durat nu numai mii de kilometri, ci şi zeci de resurse consumate.
„Nu ne gândim la asta pentru că suntem prea ocupaţi. Trăim în prea mare viteză“, adaugă tânăra. Ea, şi alţii, sunt de părere că produsele care nu pot fi reparate sau reciclate nu ar trebui produse.
Un alt răspuns la întrebarea de ce nu repară românii obiectele stricate din casă are legătură cu comoditatea. Unora le e mai uşor să dea o fugă la mall, care e şi mai aproape de casă, şi îşi cumpără un obiect nou decât să îi facă o vizită meşterului din Piaţa Muzeului, din Cluj, ca să-l repare pe cel vechi. Diana subliniază că Repair Cafe readuce în atenţia comunităţii acei oameni pricepuţi, profesionişti, care nu doar că ştiu să repare lucruri, dar îi învaţă pe cei care vor. „Nu e vorba de bani. Dacă vrei să laşi o donaţie, e binevenită, dacă nu, nu e o problemă. Eşti binevenit şi data viitoare“, afirmă Diana Călin.
În opinia ei, multe obiceiuri sunt „moştenite“ dinainte de 1990, când oamenii foloseau la maxim resursele pe care le aveau, erau foarte creativi. „Românii sunt creativi, doar că au uitat că pot să fie aşa, pe partea de reparaţii“, consideră ea. În fond, soluţii sunt mereu. „Trebuie să fii inventiv şi să le găseşti“, adaugă tânăra deoarece „lucrurile cele mai frumoase şi mai valoroase nu se cumpără cu bani“.
Calendarul de activităţi pentru următoarea perioadă
- 22 aprilie, între orele 10.00 şi 13.00, reparaţii de jucării la spaţiul "Dai şi Iei " al Asociaţiei Părinte în Floreşti, situat pe strada Florilor 320, din Floreşti.
- 4 mai, reparaţii de biciclete
- 25 mai, reparaţii de electronice şi electrocasnice
- 8 iunie, reparaţii şi upcycling textile
Pentru ultimele trei activităţi, locul şi ora unde vor avea loc se va anunţa din timp pe pagina de Facebook a Repair Cafe.
Mai puteţi citi:
„Cafeneaua reparaţiilor“, locul unde obiectele stricate sunt readuse la viaţă gratuit
Câţiva clujeni au pus la punct un proiect ieşit din comun: au creat un loc în care lucrurile defecte din casele noastre sunt reparate de specialişti. Totul se face voluntar, fără bani. Locul se numeşte „Repair Café“.